Documentarul „Google and the World Brain” a fost proiectat în prima seară de AFF. În sala plină până la refuz a Casei de Cultură (instituție care instigă la reverii nostalgic-comuniste) s-a aflat și regizorul Ben Lewis, care, la finalul proiecției, a răspuns întrebărilor pertinente ale spectatorilor și a permis accesul la resorturile ambițiosului său proiect.

Google and the World Brain” are toate ingredientele pentru a-și asigura remanența și efectele de reverberație în conștiința privitorului: referințe culturale fecunde și memorabile, imparțialitate (până la un punct), expunere contrapunctică a perspectivelor variate și eterogene asupra problemei și, mai ales, un ineludabil caracter frisonant. În centru unei ample dezbateri cu ecouri mondiale se află proiectul ambițios al companiei americane Google, care-și propune să digitalizeze toate cărțile care au existat vreodată pe planetă. Documentarul lui Ben Lewis pornește de la o potențială corespondență semantică între predicția cu caracter utopic a scriitorului H.G.Wells, care anticipează configurarea prospectivă a unui creier mondial, și Google Books, proiectul conceput, șapte decenii mai târziu, de cei de la Google.

Cu decenii înainte ca internetul să pună în umbră cele mai îndrăznețe visuri figurate în literatura science fiction, H.G.Wells își crea viziunea proprie asupra unui creier al omenirii, o enciclopedie universală și o formă de inteligență artificială capabilă să sintetizeze și să utilizeze toate cunoștințele lumii și să contribuie, prin aceasta, la pacea mondială.

Ochelarii roz ai lui Wells nu excludeau, de la început, metodele inchizitoriale de asigurare a armoniei universale: supraveghere permanentă, control, măsuri represive. Iată cum viziunea utopică își conținea germenii distopici.

Ceva din viziunea lui Wells trece și în proiectul Google Books, după cum atrage atenția Ben Lewis. La o primă vedere, există șanse foarte mari să fii sedus de acest demers. Google investește resurse colosale pentru a facilita accesul maselor la cunoaștere-demers iluminist salutar. Din interviurile coroborate se conturează aversul și reversul medaliei.

Principalul reproș (mai ales european – cu aportul tandemului Merkel-Sarkozy) față de ideea celor de la Google și a mecanismelor prin care aceasta este materializată a fost ignorarea drepturilor de autor sub protecția cărora se afla marea parte a cărților digitalizate (câteva milioane).

Sub deviza unei culturi accesibile și gratuite, Google a făcut abstracție de aceste drepturi, generând indignarea mondială. Inferența acestei încălcări și a fost un uriaș proces, care s-a finalizat cu concluziile nepărtinitoare ale judecătorului american Chin, după care s-ar fi mers prea departe. Cartea pare să fi învins,deocamdată, ecranul.

Cu toate acestea, dincolo de aparentele și momentanele victorii, Google continuă, imperturbabil, să scaneze cărți, nu numai pentru a intermedia accesul universal la cunoaștere, ci, posibil, indică unul dintre cercetătorii intervievați în acest documentar, pentru a crea acea inteligență artificială anticipată de Wells. Viitorul este impredictibil. Între timp, noi, utilizatorii ingenui ai motoarelor de căutare și ai rețelelor de socializare (subiectul altui film despre internet expus în cadrul AFF: „Facebook Follies”) continuăm să le furnizăm companiilor, în mod voluntar și, categoric, gratuit, toatele datele noastre personale, exhibându-ne intimitățile, preferințele și aspirațiile. Până și vizionarul utopic H.G.Wells își temperează, în ultima sa carte, puseurile de optimism științific și de „idealism antropocentric”, decretând sentențios: „There is no way out, or round, or through.”

Documentarul lui Ben Lewis se încheie, totuși, în cheie optimistă (fără ca ironia regizorului să se atenueze întru-totul), cu demersurile conjugate ale americanilor/europenilor pentru crearea unei biblioteci digitale mondiale, independent de proiectul Google Books. Între posibilitate și aporie, concluziile formulate de regizor în sesiunea de Q&A converg către un comunism învederat al viziunii Google Books. La fel cum mâncarea nu este gratuită, explică regizorul, nici cărțile nu pot și nu trebuie să fie gratuite. Mesajul este categoric: Google Books se (auto)prezintă ca cel mai mare proiect cultural-filantropic al tuturor timpurilor, dar este, de fapt, o întreprindere mercantilă, în care inițiatorii vor căuta întotdeauna metode de a-și recupera și multiplica resursele pecuniare investite.

Google and the World Brain”, „Facebook Follies” și „Internetul se închide” sunt numai trei dintre filmele documentare expuse în cadrul AFF, al căror deziderat comun este revelarea capcanelor internetului și a riscurilor la care utilizatorii se expun fără să conștientizeze.

Robert Musil prevestea un viitor al cărților în care jurnalul intim să domine toate celelalte genuri literare. Extrapolând, putem să anticipăm și un scenariu asemănător (momentan neplauzibil) pentru viitorul cinematografiei, parafrazând celebra afirmație musiliană: Poate că, în curând, nu se vor mai regiza decât documentare.

© Adela Dinu

Articolul a fost republicat cu permisiunea autoarei şi a editorului revistei lapunkt.ro, domnul Eugen Stancu. Le mulţumim.

http://www.lapunkt.ro/2013/10/20/astra-film-festival-2013-in-deschidere-google-wells-si-viitorul-distopic-al-cartilor/

Adela Dinu

Adela Dinu

Profesoara la un liceu din Sibiu. Critic și istoric literar. Autoare a unui volum dedicat jurnalului feminin românesc.
Adela Dinu

Latest posts by Adela Dinu (see all)