SF2 Concatenation

SF2 Concatenation

 
 

Ediția de vară 2016 a revistei online SF2 (Science Fiction and Fact) Concatenation este acum accesibilă la http://www.concatenation.org
Veți găsi obișnuitul rezumat trimestrial pe larg,  care acoperă subiecte precum cărți, autori, filme și SF-ul la televiziune. La http://www.concatenation.org/news/news4~16.html există materiale de interes pentru comunitatea SF românească. Un link către o secvență video într-un bar la Euroconul din Jersey (1993) care prezintă o parte din românii prezenți la Eurocon poate fi găsit
la http://www.concatenation.org/news/news4~16.html#jersey_eurocon În afară de asta, următorul subiect est-european abordat este situația revistei SF Galaktika (Ungaria): http://www.concatenation.org/news/news4~16.html#galaktika  
Detalii despre conținutul ediției de sezon a Concatenation http://www.concatenation.org/whatsnew.html

„Galaxis”, cea de a șasea antologie SRSFF

În curând, „Galaxis : Noua operă spațială” – o nouă antologie marca Societății Române de Science Fiction &Fantasy !

În acest al șaselea volum, autori consacrați (Silviu Genescu, George Lazăr, Ioana Vișan, Liviu Surugiu, Alexandru Lamba, Daniel Haiduc) publică alături de prietenul și colegul nostru, cel care a fost Maestrul Liviu Radu, povestiri pe o temă generoasă și incitantă : space opera.

Noi, membrii SRSFF îi dedicăm această antologie, în semn de omagiu lui Liviu Radu !

Care nu a mai avut răbdare să aștepte volumul tipărit și a plecat să scrie și să publice într-o galaxie îndepărtată.

Ne lipsești și ne vei lipsi, Liviu !

Coordonatoarea antologiei este Antuza Genescu, binecunoscută traducătoare, autoare, președinta Societății H.G.Wells (Timișoara), membră a SRSFF iar editorul este Mugur Cornilă (Editura Eagle&Editura Virtuală), membru SRSFF.

Imaginea copertei aparține artistului digital George Muntean, unul dintre cei mai valoroși tineri creatori români de artă a imaginarului (http://horheart.blogspot.ro/; https://www.behance.net/GeorgeMunteanu; http://www.srsff.ro/2012/08/luciana-brindusa-grosu-interviu-cu-george-munteanu-concept-artist/).

Cea de VI-a ediţie a Colocviului Anual de Critică : „Genurile minore”, sâmbătă 2 aprilie 2016 Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România

Colocviul este organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2, Bucureşti, şi va avea loc la Clubul Calderon (Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti), Strada Jean Louis Calderon, nr. 39, între orele 10.00–15.00, 2 aprilie 2016
 
 
„Cu toţii am trecut prin etapa când devoram cărţi de aventuri, literatură de anticipaţie, romane sentimentale, poliţiste şi aşa mai departe. Ivanhoe, Winnetou şi Old Shatterhand, D’Artagnan, Edmond Dantès, Lagardère, cei patru tanchişti şi cîinele lor şi cîte alte personaje ne-au fost prieteni imaginari.
 
Am împrumutat grijile comandantului cetăţii de zăpadă, ne-am jucat în curtea depozitului de lemne împreună cu băieţii din strada Pál, ne-am chinuit să dezlegăm enigme cu Sherlock Holmes, Maigret, Sam Spade, Rouletabille. Arsène Lupin sau Hercule Poirot, ne-am duelat alături de Pardaillan sau am ţintit impecabil umăr la umăr cu căpitanul Casse-Cou, am auzit aievea foşnetul foii de hîrtie franjurate montate lîngă ventilatorul de pe nava spaţială din Solaris, am călătorit în spaţiul intergalactic pînă la Steaua Keţ, am parcurs mii de leghe sub mări, am dat ocol pămîntului căutîndu-l pe căpitanul Grant, am petrecut cinci săptămîni în balon, am rătăcit cu Huck finn şi Tom Sawyer prin peştera lui Joe Indianul, ne-am întristat cînd copilăria la Medeleni a Olguţei, a Monicăi şi a lui Dănuţ a luat sfârşit, am umblat pe cărările munţilor cu Cireşarii, am navigat pînă la Punta Arenas, cu goeleta „Speranţa”. Şi cîte şi mai cîte!…
 
Trebuie să recunoaştem că avea, că are multă forţă empatică această literatură!
 
O parte, cel puţin, dintre poveştile care ne-au fermecat copilăria şi adolescenţa îi încîntă şi pe cititorii de azi. Au apărut şi alte personaje cu care să-şi împartă visurile, alături de care să-şi trăiască emoţiile.
 
Harry Potter, de pildă, vedeta incontestabilă a ultimilor luştri, înflăcărează imaginaţia generaţiilor mai noi. Scriitorii – Patricia Highsmith, Danielle Steel, Dan Brown, John Grisham, Stephen King etc. – şi-au adaptat stilul, universul imaginar mentalităţii contemporane, cei români încercând, la rândul lor, să ţină pasul cu tendinţele. Dar au păstrat, mai mult sau mai puţin bine camuflate, tiparele.
 
Cu timpul, din cele mai importante cărţi pentru noi au devenit genuri minore. Asta sînt în ecuaţia mare a criticii şi teoriei literare. Dar cum s-ar fi făcut educaţia noastră, cum am fi asimilat atîtea cunoştinţe de negăsit în manualele noastre de şcoală fără să trecem prin această literatură minoră?
 
Finalmente, cum am fi ajuns să gustăm şi să înţelegem literatura înaltă? Se pare că, pentru un cititor sofisticat de romane drumul către Dostoievski şi Robert Musil sau Franz Kafka trece prin Walter Scott şi Alexandre Dumas.
 
Literaturii de consum i-am dedicat această ediţie a Colocviului de Critică.
 
Denumirea aceasta nu trebuie să inducă în eroare! Este vorba, aici, nu de paraliteratură, cum consideră critica franceză, ci de literatură adevărată, cu tot ce implică tehnicile, construcţia, forţa personajelor, relevanţa unor situaţii. Diferenţa de grad faţă de literatura înaltă nu face ca ea să nu-şi aibă maeştrii şi capodoperele ei.. Dimpotrivă.
 
Chiar dacă nu poate etala tradiţia îndelungată a altor literaturi, literatura română numără o serie de autori şi de opere care ne îndreptăţesc să credem că tema merită discutată. Există în Occident şi abia mai timid la noi o critică serioasă, teoretică, dedicată domeniului, de asemenea, mulţi autori sînt preocupaţi de scrisul în această arie, de înnoirea mijloacelor de expresie, de cucerirea adeziunii cititorilor.
 
Cu cît o cultură se prezintă cu un cîmp mai întins şi mai dezvoltat de opere din categoria literaturii de consum, cu atît sînt mai mari şansele ca literatura înaltă să fie de cel mai bun nivel.
 
Dincolo de poncifele, de schemele (Hans Dieter Zimmermann o numeşte Schema-Literatur; se consideră îndeobşte că avem de-a face cu o compoziţie după reţetă, după scheme mai mult sau mai puţin flexibile, dar câţi autori pot să ia o astfel de reţetă şi să scrie după ea un roman care să aibă succes?!), dincolo de clişeele ce o caracterizează, de „slăbiciunile” ce-i pot fi imputate, dincolo de virtuţile ei, pe care vă propun să le abordăm cu o privire critică obiectivă, laolaltă cu scăderile, literatura de consum constituie solul fertil al marii literaturi. – Radu Voinescu
 
Colocviul este organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2, Bucureşti, şi va avea loc la Clubul Calderon (Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti), Strada Jean Louis Calderon, nr. 39, între orele 10.00–15.00.
 
Parteneri media: „Luceafărul de dimineaţă”, „România literară”, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural.
 
Participanţii care se vor înscrie cu o comunicare vor pregăti un text de maximum 5 pagini (A4, Word, Times New Roman, corp 14, spaţiere de rând: 1,5) sau vor susţine o prezentare de maximum 10 minute.
 
Comunicările scrise vor fi publicate în revista „Luceafărul de dimineaţă”.
 
Proiectul este coordonat de Radu Voinescu, preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară.
 
Ne face plăcere să vă invităm să luaţi parte la această manifestare. Vă rugăm să anunţaţi participarea dumneavoastră prin e-mail la adresa: radu_voinescu[at]yahoo[dot]co[dot]uk
 
Cu această ocazie, veţi trimite şi titlurile comunicărilor pe care urmează să le prezentaţi, în vederea includerii în programul colocviului. Data-limită: 20 martie 2016.

Lansarea Romanului Sf „Mineral” De Dănuț Ungureanu Și Marian Truță La Gaudeamus: Sâmbătă 21 Noiembrie, Ora 14.00, Standul Nemira

Mineral_danut-ungureanu_marian-truta„Mineral” de Dănuț Ungureanu și Marian Truță: Lansare de carte și sesiune de autografe
După succesul fulminant al volumului „Vegetal”, prin urmare, iată că neobositul duo format din scriitorii Dănuţ Ungureanu 
şi Marian Truţă recidivează cu o continuare la înălţimea, spunem noi, romanului de început.
„Mineral” este continuarea succesului editorial „Vegetal” semnat de aceiaşi doi autori, întâmpinat cu multe aprecieri din partea cititorilor şi a criticii de specialitate.
Nemurirea ? Sublimarea sufletului ? O umanitate absolvită de păcate ?
Sunt promisiunile unei tehnologii revoluţionare, pe care eroii romanului „Mineral” le urmează ca pe singurele speranţe ce le-au mai rămas într-o societate împotmolită la limita neputinţelor sale.
Ceva se întâmplă însă pe calea către contopirea cu perfecţiunea universului, ameninţând să spulbere ultimele şanse de supravieţuire a speciei.
Şi, pas cu pas, personajele din „Mineral” înţeleg că oamenii trebuie să găsească mai întâi în sine soluţiile pentru a merge mai departe…
Cât despre soluţiile pe care le-au găsit chiar cei doi autori de a scrie această fabuloasă continuare a romanului „Vegetal”, le vom afla de la ei înşişi, precum şi de la invitatul lor, Cătălin Badea Gheracostea.

Simpozioane internaționale disciplinare dedicate lui C.S.Lewis

Simpozion _CS Lewis_BucurestiÎn București și Brașov se vor desfășura două noi evenimente dedicate lui C. S. Lewis:

București : Simpozionul internațional interdisciplinar „The Life and Legacy of C. S. Lewis” (Viața și moștenirea lui C.S.Lewis), marți 13 octombrie 2015, ora 14.00, Aula Magna a Facultății de Drept (Universitatea București), Bd. M. Kogălniceanu nr. 36-46, sector 5

Brașov : Simpozionul internațional interdisciplinar „Viața și opera lui C. S. Lewis”, joi 15 octombrie 2015, ora 9.30, Aula Universității Transilvania, strada Iuliu Maniu nr. 41

Se asigură traducere simultană în limba română pentru toate prelegerile.

Cele două ediții ale simpozionul internațional interdisciplinar dedicat vieții și activității teologului, apologetului, moralistului creştin, mitografului medievist, romancierului, eseistului, criticului literar, gînditorului C. S Lewis, sunt menite să exploreze evoluția spirituală și dezvoltarea personală ale profesorului britanic precum și modul în care moștenirea sa literară și spirituală a influențat contemporanii și generațiile ulterioare de scriitori și gânditori.

C.S. Lewis (1898-1963) a fost un respectat erudit și profesor, activând timp de douăzeci și nouă de ani la Universitatea Oxford, iar, mai apoi, ca profesor la Catedra de Literatură Engleză Medievală și Renascentistă din cadrul Universității din Cambridge, unde a predat până la sfârșitul carierei sale.

Scriitor talentat, Lewis este una dintre personalitățile marcante ale literaturii secolului XX, deschizând uși către o nouă lume a ideilor, a descoperirilor extraordinare prezente în mijlocul experiențelor interioare ale ființei umane, aprofundând întrebări legate de importanța și semnificația acesteia.

Acoperind un spectru larg de subiecte, scrierile lui C. S. Lewis acoperă mai multe specii literare, printre care: romanul (science fiction și fantasy), poezia, basmul, epistola, istoria și critica literară, eseul precum și studiile de apologetică.

Aceste simpozioane sunt dedicat atât specialiștilor cât și persoanelor care sunt interesate de moștenirea celebrului „Oxford Don” – opera și prezența sa influentă în cadrul culturii actuale.

Referenți :

Prof.Dr.Caius Dobrescu, Universitatea București

Prof.Dr. Dr. Stephen Prickett, Universitățile Kent și Glasgow, Marea Britanie

Prof.Dr. Dr. Joel D. Heck, Universitatea Concordia Texas, S.U.A.

Dr. John Lotz, Marea Britanie

Prof. Dr.Rodica Albu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași

Dr. Denise Vasiliu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi

Drd. Natan Mladin, Universitatea Belfast, Marea Britanie

Program București: http://simpozionlewisbucuresti.blogspot.ro/p/conference-programme.html

Program Brașov : http://www.cslewis.ro/index.php/program/

http://simpozionlewisbucuresti.blogspot.ro/

https://www.facebook.com/Simpozion-C-S-Lewis-195519730634934/timeline/

Majoritatea autorilor de poveşti SF sunt, ca să spun aşa, Refugiaţi – autori comerciali care de fapt nu doreau și nu doresc deloc să scrie science fiction, dar care au profitat și profită de popularitatea genului dând o spoială SF tipului lor obişnuit de proză.” – C.S. Lewis

Cristian Tamaș – C.S.Lewis, un fantast creator de mituri – fantastul religios : http://revistanautilus.ro/europa-s-f/rule-britannia-cel-mai-longeviv-si-valoros-sf-european-cel-britanic-xii/

Gérard Klein – Science fiction şi teologie :

http://revistanautilus.ro/articole/science-fiction-si-teologie-iv/

http://revistanautilus.ro/articole/science-fiction-si-teologie-v/

http://revistanautilus.ro/articole/science-fiction-si-teologie-vi/

Editura și libraria Hecate, București

Hecate a apărut din dorința de a acoperi o lipsă dedicată nișelor marginalizate și minoritizate. Mai precis, ne-am dat seama că o întreagă serie de cărți nu se regăsește pe piața din România din cauza subiectelor mai puțin vandabile și mai degrabă delicate. În rarele cazuri în care apar, potențialul lor radical de a oferi volum vocilor acestor experiențe minoritare este îngropat sub valoarea lor “universală” (câștigătoare de premii, ecranizări etc). Prin urmare, ne-am dorit să creăm un spațiu în care persoane, grupuri și comunități minoritare să se exprime. Astfel a apărut Hecate, prin care servim ca o modalitate de cunoaștere și ajutăm la deschiderea unor noi posibilități de întâlnire între lumi diferite.

Planul editorial al Hecate este construit pe titluri care ne susțin principiile de bază: respect față de diferențe, importanța egală, dar și diferită în același timp, a tuturor ființelor umane sau nonumane, non-violență și solidaritate, gândire critică. În ceea ce privește profilele volumelor editate de Hecate, acestea merg de la academic și până la SF și Fantasy, beletristică și albume foto. Astfel, printre primele titluri care vor apărea la Hecate până la sfârșitul anului se numără mult așteptatul “Amonit” de Nicola Griffith, dar și “Pilda Semănătorului” de Octavia E. Butler, câștigătoarea premiilor Nebula și Hugo.

În același timp, librăria Hecate susține eforturile editurii prin volume care se înscriu sub umbrela acelorași principii de egalitate și solidaritate, din domenii diverse: SF și Fantasy, istorie și memorii personale, gândire critică, ficțiune, literatură clasică, literatură pentru copii, dezvoltare personală și altele.

 

Clubul Brașovean Antares

Antares
După o primă ședință în care s-a vorbit despre Roswell și extratereștri, clubul brașovean Antares își restabilește întâlnirile regulate și ordinea de zi. Ne face plăcere să vă anunțăm că următoarea ședință va avea loc sâmbătă, 1 august 2015, la ora 17, la librăria Okian, Str. Mureșenilor nr. 1, Brașov, iar de acum înainte ele vor avea loc în prima zi de sâmbătă a fiecărei luni, la aceeași oră, în același loc.

 

Ordinea de zi pentru 1 august este:

 

  1. Anamaria Borlan despre istoria clubului Antares (prezentare);
  2. Anamaria Borlan, Tanase Gheorghe și invitatul special, Lucian Curelaru, despre Antares din perspectivă astronomică astrologică și mitologică (prezentare);
  3. Invitatul special, Lucian Curelaru, despre asteroizi (prezentare și dezbatere);
  4. Alexandru Lamba din creația proprie (proză în lectura autorului).

„Ultima dorință” de Andrzej Sapkowski la editura Nemira

Când am început să scriu eu Polonia nu avea scriitori de fantasy. Eu am fost un pionier. Nu e lipsă de modestie, e purul adevăr: a trebuit să inventez literatura fantasy în Polonia. A trebuit să las în urma lecturile mele din domeniu, tot ce știam despre fantasy, cititorul polonez, care e pretențios, nu voia să accepte hibrizi, narațiuni la mijlocul drumului dintre fantasy și alte subspecii sau pur și simplu o imitație după Tolkien. Căuta ceva nou, ceva special. Nerăbdarea publicului polonez de a descoperi ceva nou, ceva special, m-a făcut să scriu”.  – Andrzej Sapkowski

Andrzej Sapkowski_Ultima dorinta

Andrzej Sapkowski – „Ultima dorință(Ostatnie życzenie), traducere de Mihaela Fiscutean, colecția Fantasy, editura Nemira, 2015

„Seria “Wiedźmin” (Vrăjitorul/Witcher) reprezintă o culme a genului fantasy din ultimele decenii. Imaginația debordantă a autorului polonez cucerește oricare cititor.“ – The Guardian

O adevărată premieră este traducerea și publicarea pentru prima dată în România a unui volum aparținând celebrului scriitor polonez Andrzej Sapkowski. După romanul „Hoțul cuantic” al finlandezului Hannu Rajaniemi, editura Nemira revine la un program traductorial-editorial mai echilibrat așa cum fusese la începutul anilor 90 când operele multor autori euro-continentali au reprezentat puncte de referință ale colecției „Nautilus”.

Geralt, vânătorul cu păr alb și ochi pătrunzători, are puteri magice, elixire fermecate și gânduri necurate. Vânătorul este… un luptător periculos și un asasin fără milă. Iar victimele sunt alese pe sprânceană…Cutreierând ținuturi de poveste, ucigașul descoperă la fiecare pas că aparențele sunt înșelătoare: nu oricine pare monstruos e un monstru și nu orice basm e o feerie cu zâne. Regi incestuoși, duhuri răzbunătoare, fecioare crude, harpii îngrozitoare și vampiri fără vlagă îi ies tot timpul în cale. Și adesea nu sunt ceea ce par…

Personajul principal al universul „Wiedźmin”  (Vrăjitorul/The Witcher), este Geralt, un vânător mutant care a fost pregătit încă din copilărie pentru a vâna și distruge monștri. Geralt evoluează într-un univers moral ambiguu, dar reușește să mențină un propriu și coerent cod etic. În același timp cinic și nobil, Geralt a fost comparat cu personajul Philip Marlowe al lui Raymond Chandler. Universul ficțional „Wiedźmin” este puternic influențat de mitologia slavă.

Andrzej Sapkowski_original polonez Ultima dorinta

Culegerea de proză „Ultima dorință” reprezintă primul volum al seriei „Wiedźmin”  (Vrăjitorul/The Witcher) și conține povestirile „Głos rozsądku” (Vocea rațiunii), „Wiedźmin” (Vrăjitorul), „Ziarno prawdy” (Un grăunte de adevăr), „Mniejsze zło” (Răul cel mai mic), „Kwestia ceny” (O chestiune de preț), „Kraniec świata” (Marginea lumii) și „Ostatnie życzenie” (Ultima dorință).

În anul 2011, prim-ministrul polonez Donald Tusk (de la 1 decembrie 2014 este președintele Consiliului European) este  i-a făcut cadou președintelui Barack Obama un exemplar al volumului „Ultima dorință” (The Last Wish), având o dedicație de la Andrzej Sapkowski iar ediția americană a volumului a intrat în luna iunie 2015 în lista de bestsellere a celebrului cotidian New York Times.

Andrzej Sapkowski

Andrzej Sapkowski s-a născut pe data de 21 iunie 1948 în Łódź (se pronunță „Uugi”), Polonia.

A studiat științele economice și a lucrat ca reprezentant senior de vânzări la o întreprindere de comerț exterior din Republica Populară Polonia.

Și-a început cariera literară ca traducător, în special de science fiction. Andrzej Sapkowski afirmă că a scris prima sa povestire, „Wiedźmin” (Vrăjitorul, cunoscut în lumea anglo-saxonă ca The Witcher), dintr-un capriciu, în scopul de a câștiga un concurs de proză scurtă organizat de revista poloneză „Fantastyka”. A câștigat premiul al treilea al concursului iar textul i-a fost publicat în revista „Fantastyka” în 1986.

Andrzej Sapkowski_raft carti librarie poloneza

După 1990, a devenit apoi scriitor profesionist cucerind atât publicul larg, cât și criticii literari. Literatura pe care o scrie Andrzej Sapkowski de peste două decenii are mare succes în țara natală și în strainatate, iar cărțile sale se vând în milioane de exemplare, Andrzej Sapkowski fiind unul dintre cei mai cunoscuți și cei mai îndrăgiți autori polonezi și europeni de astăzi, fiind tradus în peste douăzeci de limbi.

Andzej Sapkowski_Wiedzmin 1990

Andrzej Sapkowski a creat un ciclu de ficțiuni fantasy bazate pe universul „Wiedźmin” (Vrăjitorul/The Witcher), care cuprinde trei culegeri de povestiri și cinci romane. Această serie și multe alte ficțiuni l-au propulsat în postura de cel mai popular scriitor de fantasy din Polonia în anii 1990.

Faima la nivel mondial i-a adus-o seria „Wiedźmin” (Vrăjitorul), cunoscută sub titlul „The Witcher”, popularizată la scară globală datorită seriei de jocuri video cu același nume, care se bucură de un succes răsunător.

Saga care l-a consacrat cuprinde trei volume de povestiri, publicate în mai multe ediții și sub mai multe titluri. „Ostatnie życzenie” – 1993 (Ultima dorință) a apărut inițial sub titlul „Wiedźmin” în 1990. Au urmat alte două culegeri de povestiri, „Miecz przeznaczenia” – 1992 (Sabia destinului) și „Krew elfów” – 1994 (Sângele elfilor). Seriei i s-au adăugat, în timp, și alte cărți, iar autorul a semnat și alte volume de proză scurtă și romane, printre care, cel mai recent, „Żmija” (Vipera, 2009), a cărui poveste se petrece în Afganistan.

Andrzej Sapkowski a câștigat numeroase premii prestigioase, cinci premii Janusz A.Zajdel, trei pentru povestiri „Mniejsze zlo” (Răul cel mai mic, 1990), „Miecz przeznaczenia” (Sabia destinului, 1992) și „W bombie po leju” (În craterul bombei, 1993), și două pentru romanele „Krew elfów” (Sângele elfilor, 1994) și „Narrenturm” (Turnul nebunilor, 2002). A câștigat de asemenea premiul spaniol Ignotus cea mai bună antologie, „Ostatnie życzenie” (Ultima dorință, 2003) și cea mai bună nuvelă străină, „Muzykanci” (Muzicienii), tot în același an. În 1997 lui Sapkowski i s-a decernat prestigiosul premiu Passport Polityka, acordat anual artiștilor care au răsunător succes internațional. A primit două distincții de la European Science Fiction Society. În anul 2012 i s-a decernat Medalia de Merit Gloria Artis pentru Cultură în Polonia. „Blood of Elves”, traducerea în limba engleză a romanului „Krew elfów” a câștigat David Gemmell Legend Award în 2009.

În anul 2001 a fost lansat în Polonia un serial de televiziune bazat pe ciclul „Wiedźmin” (The Witcher), iar un film de lung metraj cu același titlu a fost compilat din episoadele serialului.

Cărțile lui Sapkowski au fost traduse în cehă, maghiară, rusă, lituaniană, germană, spaniolă, franceză, ucraineană, portugheză, finlandeză, slovacă, bulgară, sârbă, engleză, italiană, olandeză, estonă și suedeză, și acum și română.

Firma poloneză CD Projekt RED, a creat o serie de jocuri video bazate pe universul „Wiedźmin” (The Witcher) : „The Witcher” a fost lansat în octombrie 2007, urmat de „The Witcher 2: Assassins of Kings” (2011) și „The Witcher 3: Wild Hunt”, în mai 2015.

Bibliografie

Saga „Wiedźmin” (The Witcher)

Culegeri de povestiri :

Wiedźmin”, 1990 (Vrăjitorul/The Witcher) : cinci povestiri

Miecz przeznaczenia”, 1992 (Sabia destinului) : șase povestiri

Ostatnie życzenie”, 1993 (Ultima dorință) : șapte povestiri

Coś się kończy, coś się zaczyna”, 2000 (Ceva se sfârșește, ceva începe) : opt povestiri, doar două se referă la universul „Wiedźmin” (Vrăjitorul).

Maladie i inne opowiadania” (Maladia și alte povestiri, 2012): zece povestiri, doar două se referă la universul „Wiedźmin” (Vrăjitorul).

Romane din seria „Wiedźmin” (Vrăjitorul):

Krew elfów”, 1994 (Sângele elfilor)

Czas pogardy”, 1995 (Timpul disprețului)

Chrzest ognia”, 1996 (Botezul focului)

Wieża jaskółki”, 1997 (Turnul rândunicii)

Pani jeziora”, 1999 (Doamna lacului)

Sezon burz”, 2013 (Anotimpul furtunilor) – prequel având acțiunea înaintea evenimentelor din „Wiedźmin”.

Romanele Trilogiei Husite :

Narrenturm”, 2002 (Turnul nebunilor)

Boży bojownicy”, 2004 (Războinicii Domnului)

Lux perpetua”, 2006 (Lumină veșnică)

Alte romane :

Żmija”, 2009 (Vipera : acțiunea se desfășoară în timpul invaziei sovietice și războiului civil din Afganistan).

Diverse :

Oko Yrrhedesa”, 1995 (Ochiul lui Yrrhedes : joc RPG)

Świat króla Artura. Maladie”, 1995 (Lumea regelui Arthur. Maladia – un eseu și o povestire cu acțiune în universul mitologiei arturiene)

Rękopis znaleziony w Smoczej Jaskini”, 2001 (Manuscris descoperit în Peștera Dragonului : un compendiu fantasy enciclopedic)

 

Un studiu relevant : „Era mașinii. Despre postumanism și imaginarul tehnologic în literatură” de Daniela Petroșel

Era masinii_Daniela Petrosel 1

Daniela Petroşel – „Era maşinii. Despre postumanism şi imaginarul tehnologic în literatură”, Editura Tracus Arte, 2014.

„Teza de doctorat a Danielei Petroşel, Era Maşinii. Despre postumanism şi imaginarul tehnologic în literatură (Tracus Arte), este esenţială pentru orice iubitor de SF&F recent, mai ales că are un foarte bun capitol cu exemplificări româneşti, la fel cum are grijă să pună literatura română în contextul ideologic postcomunist. Altfel spus, o carte actuală, cuprinzătoare a unei problematici universale, fără a se pierde în generalităţi, integratoare a spaţiului intelectual şi literar românesc, fără a deveni sectară.”  – Cătălin Badea-Gheracostea

Cine nu a citit încă volumul „Era mașinii. Despre postumanism şi imaginarul tehnologic în literatură” (editura Tracus Arte, 2014) ar fi bine să îşi propună să o facă, nu de alta dar pierde unul dintre cele mai relevante studii pe teme science fiction, provenind dinspre mediul academic din ultimii douăzeci și ceva de ani.

Alte studii pe această tematică sunt „Corpul în imaginarul virtual” (editura Polirom, 2007) de Lucia Simona Dinescu, „Videologia. O teorie tehno-culturală a imaginii globale” (editura Polirom,2003) de  Ion Manolescu şi „Fenomenul science-fiction în cultura postmodernă. Ficţiunea cyberpunk” (editura Argonaut, Cluj, 2005) de Florina Ilis.

„Era Mașinii. Despre postumanism și imaginarul tehnologic în literatură” :

http://www.elefant.ro/carti/carti-de-specialitate/stiinte-umaniste/filologie/era-masinii-despre-postumanism-si-imaginarul-tehnologic-in-literatura-236621.html

Daniela Petroșel (n.26 decembrie 1977), este licențiată a Facultății de Litere a Universitatii ,,Ștefan cel Mare”, Suceava, secția Engleză-Română (2001). Doctor în filologie la Universitatea ,,A. I.Cuza”, Iași, (2006), în prezent Lector la Catedra de Literatură română, de la Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava.

Alte volume :

Daniela Petroșel – „Retorica parodiei”, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2006

Daniela Petroșel ne propune o fenomenologie a parodicului din Evul Mediu, epoca modernă și postmodernă, studiul publicat de editura Ideea Europeana, „Retorica parodiei” oferind analiza parodicului în operele unor scriitori ca Urmuz, Caragiale s.a.

 

POST/H/UM – JURNAL DE STUDII (POST)UMANISTE

PostHum-issue-1_2014

Post/h/um.Jurnal de studii (post)umaniste este o revistă științifică independentă, open access, din domeniul studiilor culturale. Post/h/um nu aplică nicio taxă pentru procesare, publicare și traducere. De asemenea, Post/h/um este un proiect cu totul non-comercial.

„Pentru noi, teoria este acest timp de neînlocuit care cere să fie spațiu public, pe care literatura l-a făcut posibil atunci când a avut îndrăzneala (ficțională) de a se opune filosofiei, și care acum umblă prin lume și o bântuie.

O bântuie chiar și pe cea care i-a fost precedent și motivație și va continua să o facă și atunci când literatura, pentru că despre ea este vorba, în înțelesul pe care i-l acordăm noi în (post)modernitate, ca domeniu autonom și autoreglementat al cunoașterii (deci nu narațiunile sau poveștile ca atare, fără de care ne este greu să credem că omul poate supraviețui), literatura ca beletristică, așadar, va înceta să existe altfel decât ca absență.

În acel moment, care pe unii îi înfricoșează teribil, iar pe alții îi bucură profund, teoria va fi cea care va oferi motivarea acestei absențe, în triplul sens pe care îl poate avea orice motivare: de identificare și explicare a motivelor, de justificare morală a acestei absențe și de scuze oferite, dacă nu umanității, atunci măcar fidelilor, ca într-un bilet scris de părinți (sau de medic) pentru motivarea absențelor.

Aflată sub privirea teoriei, literatura devine propria origine, adică o lume, și i se poate întâmpla orice. Ea este ca omul aflat sub privirea-animal despre care vorbește Derrida, un copil pregătit pentru Apocalipsă. Este „(în urma) Apocalipsa însăși, adică evenimentul ultim și prim al sfârșitului, dezvăluirea și verdictul”. Literatura, ca artă studiată instituțional, rămâne pentru teorie o invitație, ca pentru acei reprezentanți ai avangardei istorice pe care nouă ne place să-i considerăm predecesorii marii teorii din a doua jumătate a secolului XX și începutul secolului XXI.” – Redacția Post/h/um.Jurnal de studii (post)umaniste

Sumar :

Neil Badmington – Teoretizarea postumanismului

Stefan Herbrechter & Ivan Callus – Ce este o lectură postumanistă ?

Bonnie Honig – Cele două legi ale Antigonei. Tragedia greacă şi politicile umanismului

Cary Wolfe – Carne şi finitudine. Despre animale în filosofia (post)umanistă

Diego Rossello – Hobbes şi omul ­lup. Melancolie şi animalitate în suveranitatea modernă

Karen Barad – Performativitatea postumană. Către o înţelegere a modului în care materia ajunge

să conteze

Donna Haraway – Un manifest al cyborgului. Ştiinţă, tehnologie şi feminism socialist la

sfârşitul secolului XX

Helena Pedersen – Crearea de politici educaţionale pentru schimbare socială.

O intervenţie postumanistă

Joseph Auner – „Cântă­mi“. Ventrilocia postumană în muzica populară recentă

Redacția :

Daniel Clinci este doctor în studii culturale al Universităţii din Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, sub coordonarea profesorului Marin Mincu. A fost redactor la revista de cultură Tomis în ultimii ani de existenţă ai acesteia. A beneficiat de un stagiu de cercetare la departamentul de filosofie al Universității Amsterdam, în grupul Critical Cultural Theory, iar în prezent este profesor de engleză pe la diferite şcoli din Constanţa. Este interesat de opera lui Nietzsche, avangardele secolului XX, arta contemporană, cultura postmodernă şi teoria critică. A publicat mai multe duzini de articole prin diferite reviste şi volume colective şi a debutat editorial cu volumul „Avangardă şi experiment”, Tracus Arte, 2014, în care analizează modurile în care avangardele au depăşit modernitatea şi au devenit experiment cultural postmodern.

Sînziana Cotoară a absolvit secţia de limba şi literatura română şi filosofie a Facultății de Litere, Universitatea din Bucureşti, iar în 2009 a obţinut o bursă doctorală POSDRU în cadrul aceleiaşi instituţii, care i-a oferit oportunitatea unui stagiu de cercetare la Universitatea Leida (Olanda) doi ani mai târziu. A publicat articole în volume colective, iar în 2012 a devenit doctor în filologie cu un proiect de cercetare a reprezentărilor copilăriei în proza occidentală postbelică. În prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul departamentului de copyright al editurii Curtea Veche Publishing şi participă la editarea colecţiei de literatură universală. Printre principalele domenii de interes se numără literatura americană, studiile culturale (în special studiile despre copilărie), postmodernismul, teoria, ştiinţele sociale şi postumanismul.

Vasile Mihalache este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti cu un stagiu de cercetare la Universitatea Leida (Olanda), redactor-şef la Editura Aula şi redactor la Editura Tracus Arte. Este teoretician al literaturii şi culturii, interesat în special de relaţiile dintre literatură – studierea ei (instituţionalizată) şi înţelegerea ei ca domeniu autonom al cunoaşterii – şi societate, educaţie, politică şi etică. Crede că „Inimaginabilul” şi „Apocalipsa”, de care apărătorii şi nostalgicii „vechii ordini” literare şi culturale se tem că vor urma şi în care promotorii acţiunii sociale şi utopiştii încearcă să găsească urma „ordinii viitoare”, au fost urmate deja şi, din acest motiv, nu vor mai urma niciodată. A scris „Noli me tangere”? Despre legitimitate şi autonomie în literatură”, cuvânt-înainte de Mircea Martin, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2013.

posthum.ro

Dublă lansare de carte: “Babilon” vs “Anotimpul lui Beliar”

Totul a început de la Babilon, când firele iubirii s-au amestecat și au sfârșit în al cincilea Anotimp.

Două autoare îți dau întâlnire cu poezia, joi seara, pe 23 Aprilie, în Club Fire, de la ora 19.00.

Amelia Stănescu își lansează volumul “Babilon – Premeditarea”, cu o spumoasă lectură din cartea scrisă împreună cu poetul arădean Petru M. Haș. Despre femeile scite, amazoane și alte o mie și una de nopți…nedormite.
Alexandra Derea vă invită să pășiți în ”Anotimpul lui Beliar”, primul volum al colecției fantasy Moon Saga (publicație apărută la Zona Publishers). Veți descoperi o poveste, în care personajele coboară dintr-un alt anotimp, pe scena clubului Fire.

La final, avem parte și de un recital acustic, alături de Cosmin, Andrei și Dan, din trupa Days of Confusion.

Evenimentul este moderat de Paul Gorban.

Parteneri Media: Meniu a la Carte, SemneBune, Agenția de Carte, Radio Sport Total FM, bookblog.ro, Societatea Tolkien din România, Societatea Română de Science Fiction și Fantasy, PeLipscani.ro, Șapte Seri, Concerte-Azi.

Înger Păzitor: Radio România Cultural.

Vă așteptăm să evadați cu noi în alte lumi!

Eveniment pe Facebook: facebook.com/events/1101615186521653/

 

Vă așteptăm să evadați cu noi în alte lumi!

Babilon_vs_Anotimpul_poster_3