Caietele Echinox reprezintă o publicație semestrială condusă de Prof. Dr. Corin Braga (Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; profesor de literatură comparată, romancier și critic literar), având ca obiectiv editarea de articole științifice axate pe diverse teme de cercetare, în colaborare cu numeroase instituții, centre sau asociații academice și profesionale naționale și internaționale.

phantasma_logo

Caietele Echinox sunt concepute ca o interfaţă între Centrul de Cercetare a Imaginarului Phantasma şi Fundaţia Culturală Echinox. Ele reprezintă locul principal de publicare a rezultatelor cercetărilor coordonate de Phantasma.

La iniţiativa lui Corin Braga, un grup de cadre didactice de la Facultatea de Litere a Universității Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (Prof. Vasile Voia, Prof. Mircea Muthu, Prof. Ştefan Borbély, conf. Ruxandra Cesereanu etc.) şi alte facultăţi (Prof. Mircea Baciu – Facultatea de arte grafice, Prof. Ovidiu Pecican – Facultatea de Studii Europene) şi-au unit eforturile pentru a înfiinţa un Centru de Cercetare a Imaginarului, numit Phantasma.

Centrul Phantasma a fost inaugurat pe data de 16 aprilie 2002, în cadrul unei festivităţi oficiale la care a participat Prof. Jean-Jacques Wunenburger, responsabil cu relaţille dintre Centrele de Cercetare a Imaginarului din reţeaua CRI şi creator al Institutului Gaston Bachelard de cercetare a imaginarului şi a raţionalităţii din Dijon. Începând cu data de 29 mai 2002, Centrul Phantasma a fost primit în reţeaua CRI (Centres de Recherches sur l’Imaginaire), care cuprinde mai mult de 40 de centre în întreaga lume.

Începând cu 2001, materialele publicate de Fundaţia Culturală Echinox apar atât sub formă de revistă şi cărţi, cât şi ca texte online.

Revista Echinox (condusă de Horea Poenar până în 2009 şi de Rareş Moldovan din 2009 până în prezent) continuă tradiţia critică a mişcării echinoxiste, fiind simultan şi un laborator de formare pentru studenţii Facultăţii de Litere a Universității Babeș-Bolyai în calitate de viitori redactori : http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?page_id=16&lang=en

Caietele Echinox nr.26/2014: „Fantasy & Science-Fiction”

Coordonatori: Marius Conkan, Niculae Gheran

Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului
Publisher: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania
ISSN 1582-960X (România), ISBN 978-2-36424- (France)

Acest volum a fost sustinut de catre proiectul de cercetare CNCS – UEFISCDI PN-II-ID-PCE-2011-3-0061 “Antiutopiile. A face si a desface realitatea – Testarea lumilor posibile”.

Cuprins

Imagination and Possible Worlds

Science-Fiction

Alberto Filipe Araújo & Armando Rui Guimarães, “The child is father of the man”. On the pedagogical teachings of the myth of Frankenstein
Radu Toderici, Les deux utopies de Louis-Sébastien Mercier
Niculae Gheran, Relating Romantic Monsters to Dystopian Robots. Mary Shelley’s Frankenstein and Karel Čapek’s Rossum’s Universal Robots
Cristian Paşcalău, Universes Colliding. The Nature of Reality in Philip K. Dick’s Writings
Cosmin Perţa, Pursuing a Subtle Monster in Philip K. Dick’s Ubik
Andrei Simuţ, Elements of Science-Fiction and the Fascination with the Post-human Gaze in Kurt Vonnegut’s Galápagos
Ion Manolescu, Mind vs. Brain: The Cyberpunk Dissociation
Piroska Felkai, Les aspects neuroscientifiques du film Avatar
Călina Bora, L’artificialisation du corps dans la littérature science-fiction
Olga Ştefan , Created in Our Image. The Clone between Ethical Argumentation and Science-Fiction Trademark
Doru Pop, Cinematic Mixology, Some Critical Corroborations. Connections, Convergences, Combinations and Commutations in Contemporary Culture
Rodica-Gabriela Chira, About SF and Fantasy through Artificial Intelligence
Iudita Fazacaş, Diabolic Geometry. Cube-Rubik-Hypercube
Gelu Teampău, The Comic Books between Fantasy, Science-Fiction and Politics

Book Reviews

Gisèle Vanhese, Pour une rhétorique de l’imaginaire
Constantin Mihai, Entre phantasia et realia. Le visage de l’anthropologie de l’Imaginaire Adriana Carrijo, « Fantaisie » et fiction : Observations sur un cas clinique
Corin Braga, Mondes fictionnels : utopie, science-fiction, « fantasy »
Simina Raţiu, Utopia between Science-Fiction and Ideology

Fantasy Literature

Fanfan Chen, Tolkien’s Style of Fantasy: Hypotyposis, Metalepsis, Harmonism
Ruxandra Cesereanu, “The Fantasy Complex”. Close Reading: The Hobbit & The Lord of the Rings
Crina-Magdalena Zărnescu, Les symboles du passage : la porte et l’escalier
Marius Conkan, On the Nature of Portals in Fantasy Literature
Danilo De Salazar, Réélaboration du mythe dans la prose initiatique de A.E. Baconsky, Echinoxul nebunilor şi alte povestiri

Călin Teutişan, Parabolic Narrative Mechanisms and Fictional Structures in Petru Cimpoeşu’s Novels
Monica Alina Toma, A Journey through Fantastica
Laurenţiu Malomfălean, Science Fiction, Fantasy and Oneiro-Fantastic in Haruki Murakami’s Hard-Boiled Wonderland and the End of the World

Horea Poenar, I’d Rather Be a Pig than a Fascist: How Ideology Works in Fantasy Films
Andrada Fătu Tutoveanu, From Cinema Myths to Science Fantasy: Contemporary Hybrid Cinema and Sci-Fi “Avatars”
Adriana Teodorescu, How a Fantastic Novel Constructs the Enemy Figure. The Untamed Other and the Role of Fantasy in Life of Pi

Ştefan Bolea, Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel
Valentina Sirangelo, From Myth to Fantasy Role-Playing Game: Aspects of the Child God in The Elder Scrolls Lore

 

Caietele Echinox nr.27/2014

Coordonator: Anna Caiozzo

Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului
Publisher: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, România
ISSN 1582-960X (România), ISBN 978-2-36424-235-7 (France)

Acest volum a fost susţinut de către proiecul de cercetare CNCS – UEFISCDI PN-II-ID-PCE-2011-3-0061 “Antiutopiile. A face şi a desface realitatea – Testarea lumilor posibile”.

 

Cuprins

Anna Caiozzo, Préface
Yves Luginbühl, Vers quelle utopie paysagère courrons-nous ?

Paysages célestes et utopies spatio-temporelles

Frédéric Ferro & Nicolas Weill-Parot, Vide et mondes possibles au Moyen Âge et dans la pensée moderne

Jean Schneider, Autres sujets dans les autres mondes. La fabrique de l’autre
Louis Cruchet, Paysages célestes et angoisse du temps
Rodica Gabriela Chira, Le ciel, territoire des utopies à l’époque moderne
Fanfan Chen, Le ciel, l’un des espaces de la « fantasy »
Ruxandra Cesereanu, The Fertility-Sterility Dialectics in The Waste Land and The Chronicles of Narnia (Desolate vs. Resplendent Landscapes)
Marius Conkan, Landscapes In-Between: Neverland and Its Windows
Niculae Gheran, Past History in the Dark Future. Romantic Heterotopias and the Preservation of Memories within the Dystopian City
Simina Raţiu, Spatial Images in Late Nineteenth-Century and Early Twentieth-Century Utopian Writings

Le Verbe et le symbole : le paradis dans le paysage

Silviu Lupaşcu, Le Capital de la vie céleste. Doctrines sotériologiques taoïstes et bouddhistes sous la dynastie T’ang (Tang)

Philippe Faure, Paysages naturels et manifestations spirituelles dans l’Occident médiéval
Anna Caiozzo, Majnûn ou l’écho du désert comme paysage sublimé dans les manuscrits de la Khamsa de Nizâmî
Brigitte Foulon, Des chamelles à l’Alhambra : l’utopie au centre des paysages poétiques d’al-Andalus
Véronique Adam, Paysage et utopie dans les recueils illustrés alchimiques (1535-1630)
Radu Toderici, Les jardins dans l’utopie. Remarques sur un détail significatif dans le récit utopique français de la fin du XVIIe et du début du XVIIIe siècle
Mercedes Montoro Araque, Ut pictura poesis ou ut pictura paradisus ? Lecture croisée des paysages gautiéristes

Entre utopies sociales et paysages en mouvement

Véronique Grandpierre, Paysage urbain et monde mésopotamien : quand l’utopie devient réalité
Corin Braga, Chronotopes et paysages utopiques
Laurent Dedryvère, Descriptions paysagères et utopie sociale dans les récits de voyages et les romans coloniaux allemands (XIXe-XXe siècles)
Paolo Bellini, Les paysages hybrides de l’ère technologique : biopouvoir, identité et utopie
Stéphane Angles, Les paysages de l’olivier, entre le mythe de la « méditerranéité » et la réalité des enjeux territoriaux
Ştefan Borbély, Utopian Schooling
Juliane Rouassi, Utopie critique et archéologie du futur
Olga Ştefan, Nostalgia and Fetish Amongst the Remains of the World in Margaret Atwood’s Oryx and Crake
Andrei Simuţ, Dystopian Geographies in The Year of the Flood and Hunger Games
Petronia Popa Petrar & Carmen-Veronica Borbely, Databodies: Digitalising the Ustopian Spaces in Hari Kunzru’s Transmission

Recenzii

Contextul internațional:

Ştiinţa modernă a imaginarului a fost fondată la jumătatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni şi istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand şi alţii.

Disciplina se apleacă asupra unei importante funcţii psihice, în bună măsură ignorată de filosofia şi psihologia anterioară – imaginarul.

Situată între percepţie şi raţiune, între reprezentarea senzorială şi noţiunea intelectuală, imaginea a fost abordată dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună în evidenţă natura specifică, mecanismele de generare, de funcţionare şi de transmitere, relaţiile sinestezice, simbolice şi logice pe care le întreţine cu percepţiile, amintirile şi ideile, rolul şi funcţiile în cadrul psihismului individual şi a celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice.

La ora actuală, în lume funcţionează peste 40 de laboratoare şi institute de cercetare a imaginarului, grupate într-o reţea cu centre în Franţa, Belgia, Români, Brazilia, Portugalia, Spania, Coreea, Canada, Polonia, Cehia şi Israel,

Obiective generale:

În epoca postmodernă, cercetarea imaginarului joacă un rol deosebit de important pentru:

  1. Analiza imaginarului literar şi artistic. Cercetarea imaginarului a elaborat o serie de metode şi instrumente analitice (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcţii psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul nostru de perspectivă este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinaţie care hrănesc constelaţiile de imagini artistice.
  2. Analiza imaginarului social şi politic. Vorbim astăzi de transformarea lumii într-un “sat global”şi trebuie să fim însă conştienţi de faptul că informaţiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc în întreaga lume nu sunt percepţii directe, cum se întâmpla în satul tradiţional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice (reclame, presă, cinematografie, televiziune prin cablu şi satelit, internet etc.). Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcţionare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconştientului colectiv, îndeosebi într-o epocă în care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc.

Obiective specifice:

Prin componentele şi programele sale, prezentate în continuare, Centrul are în vedere:

  1. Cercetarea unor teme de imaginar atât cultural-artistic cât şi social-mediatic (la toate nivelele: cadre didactice, doctoranzi, masteranzi, studenţi)
  2. Predarea temelor de cercetare (prin cursurile şi seminariile de masterat, cercurile de studiu şi creaţie ale Centrului)
  3. Publicarea rezultatelor cercetărilor (prin cărţile, volumele de revistă şi paginile electronice editate de Centru)

Centrul de Cercetare a Imaginarului, Phantasma.

http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?page_id=16&lang=en

Phantasma
Mundus imaginalis / Phantasma
Coordonator: Corin Braga
Colecția Mundus Imaginalis, editura Dacia ,Cluj-Napoca
Colecția Phantasma, Tracus Arte, București