„Avîndu-l ca redactor realizator pe Dan Ursuleanu, emisiunea a debutat sub denumirea de Radiobiblioteca SF, dar și-a schimbat pe parcurs numele în cel pe care îl știm astăzi, Exploratorii lumii de mîine”. S-a difuzat o vreme pe programul III al Radiodifuziunii Române (Radio România Tineret, din 1990), cu un sumar bogat şi divers, grupat în rubricile „România de mâine”, „Homo cosmicus” (momente din cucerirea spaţiului extraterestru), „Împlinirea anticipaţiei” (previziuni confirmate ale scriitorilor de SF), „Fişe pentru o istorie neconvenţională a planetei”, „Cosmodrom literar”. A prezentat, dramatizate, fragmente literare din autori români și străini, în lectura unor actori importanți. De asemenea, a făcut cunoscute textele tinerelor speranţe ale genului, cu care redactorul ținea legătura prin poşta emisiunii, intitulată „Steaua polară”. A transmis roman foileton, dar și muzică, bunăoară prima operă rock SF de la noi, „Expediţie în Crocobauritania” (1983), compusă de Constantin Császár pe un libret de Ovidiu Pecican și Alexandru Pecican. A avut drept colaboratori un mare număr de autori români de anticipație, dar și oameni de știință cu preocupări aflate la interferența cercetării cu genul SF.”- Mircea Opriță : „Audovizual SF”, din Enciclopedia anticipației românești, în curs de redactare.

A fost odată un copil răsfățat al fandomului românesc.

A fost odată, nu foarte demult, căci la 27 decembrie 1983 glasul i-a răsunat pentru ultima dată, o emisiune radiofonică, difuzată în fiecare miercuri dimineață, pe programul III.

Un copil răsfățat al fandomului românesc, pe nume „Radiobiblioteca SF”. Răsfățat, pentru că – în cei aproape doi ani ai evoluției sale, a avut mii de prieteni buni, tineri de toate de vîrstele uniți prin pasiunea lor comună pentru universul anticipației.

Această emisiune a debutat timid, puțin dezorientată, căutîndu-și și găsind repede rosturile ei adevărate. A crescut, treptat, de la zece minute în fiecare săptămînă la patruzeci. Și s-a impus, aproape instantaneu, ca prim ziar vorbit hebdomadar al SF-ului din țara noastră. Și-a diversificat ambițiile, modalitățile, posibilitățile și, mai ales, colaboratorii. Fanii din toată țara au simpatizat-o, au simțit-o ca fiind „a lor” și au început să o bombardeze cu scrisori. Teancul acestor scrisori nu măsoară mai puțin de un metru. Trăgînd o linie și făcînd bilanțul, iată cam ce au însemnat cele 93 de ediții ale Radiobibliotecii SF

● Prezența unor scriitori și animatori de frunte ai SF-ului din România, la microfonul emisiunii. Pe aici au trecut, cu substanțiale colaborări teoretice neobositul Ion Hobana și incontestabilul maestru al genului, Vladimir Colin, urmați de Mircea Opriță, Florin Manolescu, Horia Aramă, Ovid S.Crohmălniceanu, George Anania și Alexandru Mironov…

● Defilarea, prin proze reprezentative, a cenacliștilor din prima linie a „noului val” ce dinamizează actualmente literatura noastră de anticipație : Mihail Grămescu, Dan și Lucian Merișca, Ovidiu Bufnilă, Lucian Ionică, Alexandru Pecican, Cătălin Ionescu, Rodica Bretin, Radu Honga, Liviu Caloian, Sorin Simion, Răzvan Haritonovici, Răzvan Novacovici și mulți, mulți alții…

● Promovarea unor talente literare frapante, încă în formare ; descoperirea și încurajarea multora o datorăm și statornicei activități de îndrumare, desfășrată la rubrica „Radiocenaclu” de mereu tînărul „antrenor” al echipei noastre reprezentative de SF, Adrian Rogoz. Aici a debutat cu o povestire promițătoare studenta bucureșteană Ruxandra Andrian, pentru ca, după numai trei luni, numele ei să urce direct în palmaresul concursului literar al ConSFătuirii din București.

● Prezența microfonului emisiunii în viața fandomului. Radiobiblioteca SF a înfățișat ascultătorilor reportaje despre activitatea a numeroase cenacluri de anticipație (Helion, Quasar, Solaris, Sigma, 2001, Antares, Nova, Jules Verne, Univers, Modul 13 ș.a.) și a reflectat aspecte ale unor manifestări tradiționale din viața SF-ului nostru : ConSFătuirile de la Sibiu și București, Cenaclul Cenaclurilor de la Bistrița-Năsăud, ultimele două ediții ale taberei de la Guranda, zilele cenaclurilor de la Timișoara, Piatra Neamț, Craiova, Tulcea, etc. Au fost popularizate concursurile de creație organizate de cenaclul „2001” din capitală („Avertisment pentru liniștea planetei”, „Un animal fantastic”, „100 de cuvinte”), unele din textele laureate fiind difuzate în emisiuni.

● Recenzarea unor cărți, reviste literare, studențești, fanzine și rubrici avînd ca tematică literatura sau istoria și eseistica genului. Emisiunea a încercat să sublinieze cele mai interesante texte din problematica science fiction-ului, propunîndu-le spre lectură ascultătorilor.

● Dialogul permanent, viu, cu tinerii pasionați ai SF-ului. Rubricile de poștă, susținute adeseori de de entuziastul Alexandru Mironov, au oferit răspuns unor întrebări din cele mai diverse, ca și sugestii privind înființarea, organizarea și consolidarea de cenacluri SF în localități unde acestea nu existau pînă nu demult.

● Instituirea unui concurs literar propriu al emisiunii, pe tema „Mutație genetică”, deschis debutanților și stimularea prin premii a unor tineri autori participanțila concursurile anuale de creație SF, finalizate în cadrul conSFătuirilor naționale.

● Colaborarea cu un mănunchi de actori valoroși, care au pus în valoare paginile de literatură SF prezentate la Radiobibliotecă : Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Marcel Iureș, Mircea Albulescu, Ștefan Iordache, Florian Pittiș, Florin Zamfirescu, Mariana Mihuț, Mirela Gorea, Constantin Băltărețu, ș.a.)

Iată, deci, suficiente argumente în favoarea unui bilanț pozitiv al Radiobibliotecii SF. Și temeiuri pentru consolidarea și adîncirea acestor preocupări pe Programul III radio.

Copilul răsfățat al fandomului românesc a crescut mare și, începînd din prima săptămînă a anului 1984, s-a transformat în „Exploratorii lumii de mîine”, o emisiune complexă cu toate ferestrele deschise spre viitor.

Îi dorim viață lungă și aceeași bază de simpatie și de interes în rîndul tinerilor ascultători.

Tuturor, audiție plăcută…

Textul a fost reprodus, cu acordul autorului, pe 16 martie 2011 în revista SRSFF și a fost publicat iniţial în Almanahul Anticipația 1985.