Paolo Bacigalupi_Fata modificataSumarul recenziei:

Un roman distopic clasic, cu şanse de a fi nominalizat la Nebula şi Hugo (între timp, romanul a câştigat premiile Nebula, Hugo, Locus, John W. Campbell Memorial, Compton Crook, Kurd-Lasswitz, Seiun – n. tr.)

Nota mea: cinci stele (din cinci)

Scurt sinopsis: Într-o Thailandă a viitorului luptând împotriva molimelor genetice şi a creşterii nivelului oceanului, elementele cele mai importante ale vieţii sunt caloriile necesare pentru supravieţuire. În mijlocul luptei pentru impunerea propriei viziuni asupra lumii dintre atotputernicele corporaţii alimentare, conducătorii incorecţi şi armatele imorale de apărători ai mediului, o fată “neobişnuită” (care ar putea reprezenta următorul pas în evoluţia omenirii) se luptă, la rându-i, pentru dreptul de a-şi trăi viaţa aşa cum are chef.

Recenzia:

Pro: Un viitor posibil, creat cu meşteşug printr-o scriitură frumoasă, personaje plăcute şi o desfăşurare alertă a intrigii.

Contra: Mai degrabă un avertisment… Romanul înfăţişează câteva scene de violenţă oribile, inclusiv de natură sexuală. Chiar dacă nu sunt gratuite, acestea pot deranja pe unii cititori.

Per total: Unul dintre cele mai bune romane de science fiction din ultimii ani. Un viitor verosimil şi terifiant, populat de personaje pe care le vei îndrăgi chiar dacă vor face lucruri pe care le deteşti.

Prin anii ’90 am activat ca voluntar în Corpul Păcii în Thailanda, predând la un liceu în apropiere de Ayutthaya, străvechea capitală a ţării. Satul în care am locuit exista de secole. Casele din lemn de tec, erau cocoţate pe stâlpi de-a lungul malului unui râu mic. Câmpurile de orez, pline de pitoresc, se întindeau verzi şi luxuriante. Şi chiar alături a răsărit o fabrică de pantofi enormă, cu 20.000 de angajaţi, completată cu o devălmăşie de mahalale din beton menite să adăpostească muncitorii veniţi din toată ţara. Pe scurt, satul acela era un amestec de schimbări, tradiţii şi contradicţii, ceea ce, în mare parte, este caracteristic lumii de astăzi.

Într-o bună zi, un german idealist, cu un rucsac în spinare, a colindat satul propovăduind aiureli poetice despre cum ar trebui sătenii să radă mahalalele, să scape de fabrică şi să revină la demnitatea trecutului lor agricol. Profesorii thailandezi de la şcoala mea l-au ascultat politicoşi iar apoi turistul şi-a văzut de drum, convins, fără îndoială, că a reuşit să aducă o rază de lumină în lumea plină de ignoranţă a sătenilor.

După ce omul a plecat l-am întrebat pe unul dintre colegii mei de ce nimeni nu a spus nimic împotriva atitudinii şi comentariilor enervante ale turistului. Colegul meu thailandez a zâmbit. Dacă turistul era atât de ignorant într-ale vieţii, a spus el, cine eram noi ca să-l facem să-şi piardă ifosele cu ceva atât de caraghios precum adevărul.

Paolo Bacigalupi_The Windup Girl 1Teama mea, înainte de a citi “Fata modificată” (The Windup Girl) a lui Paolo Bacigalupi, a fost aceea că romanul va avea aceeaşi atitudine limitată despre Thailanda precum a turistului german. Mi-a fost teamă că Bacigalupi va înfăţişa doar acea faţadă văzută de majoritatea occidentalilor care vizitează ţara – plaje cu nisip fin, orezăriile, oameni amabili şi zâmbitori plus călugări budişti rostind incantaţii şi căutând pomană pe lângă templele aurite. Acestea sunt doar câteva aspecte ale Thailandei şi nu întreaga poveste. Thailanda este o ţară mândră, care a reuşit să rămână independentă vreme de secole şi care a evitat colonizarea de care au avut parte celelalte ţări din regiune.

Da, thailandezii sunt prietenoşi, dar sunt, de asemenea, şi oameni aspri. Ei ştiu că, pentru a supravieţui într-o lume mereu schimbătoare, trebuie să se adapteze, altfel ar pieri, chiar dacă sunt strâns legaţi de cultura şi de credinţa lor.

Spre încântarea mea, Bacigalupi, în “Fata modificată” prinde perfect aceste aspecte ale culturii thailandeze şi, prin extensie, forţa întregii lumi. În această lume (întâlnită pentru prima dată în povestirea lui Bacigalupi intitulată „The Calorie Man”/„Omul-calorie” – traducere de Ana-Veronica Mircea – n. tr.  , povestire distinsă cu Theodore Sturgeon Memorial Award, dar şi în povestirea „Yellow Card Man”/„Omul cu cartelă galbenă” – traducere de Ana-Veronica Mircea – n. tr., a aceluiaşi autor şi nominalizată la premiul Hugo), Statele Unite au dispărut de mult, dar corporaţiile din Iowa care se ocupă cu seminţele de plante pentru agricultură sunt atotputernice şi răspândesc în lume epidemii genetice pentru a distruge culturile agricole obişnuite şi pentru a forţa lumea să cumpere seminţele lor modificate genetic.

Singurul indicator al bogăţiei este caloria. Cei care nu au calorii să consume au de înfruntat o existenţă mohorâtă. Pentru a obţine electricitate oamenii acţionează generatoare de înaltă tensiune, dotate cu manivele şi care convertesc caloriile arse de aceştia direct în energie electrică.

Dacă în precedentele povestiri, Bacigalupi prezintă doar în treacăt acest viitor, în “Fata modificată” se aruncă în el cu toată energia. Thailanda este locul în care aceste tendinţe ale viitorului converg către o confruntare. Spionii corporaţiilor agro-genetice complotează să înfrângă izolaţionismul Regatului Thailandei, izolaţionism care au păstrat ţara neatinsă de molimele care au afectat ţările din jur. Armate guvernamentale luptă pentru a-şi proteja ţara de influenţele străine, în mijlocul prăbuşirii condiţiilor de mediu şi a creşterii nivelului oceanului, tratându-şi concetăţenii mai rău decât au fost trataţi vreodată de către străini.

În acest vârtej de intrigi pasionale şi politice apare o fată pe nume Emiko, o persoană “artificială”, care se mişcă sacadat astfel încât ceilalţi să ştie că nu este pe de-a-ntregul umană. De asemenea, ea este ajustată genetic să fie servitoarea stăpânului ei şi să-i fie supusă, chiar şi atunci când acesta o abandonează în Bangkok, pradă unei vieţi plină de perversiune şi de ură. Ea îşi dispreţuieşte viaţa. Crede că este prea slabă pentru aş putea înfrânge limitările impuse genetic. Dar, în ciuda tuturor acestor lucruri, Emiko visează la libertate.

Credeţi că aveţi habar încotro se îndreaptă povestea? Credeţi-mă, nu aveţi nici cea mai mică idee.

Această carte nu este o barbologie ecologistă. Nu oferă răspunsuri simple, nu înfăţişează simpli tâlhari sau eroi. Am urmărit atent aproape toate personajele romanului, chiar dacă ele au făcut lucruri care pur şi simplu m-au îngrozit. Unul dintre personajele mele preferate, Jaidee, este echivalentul unui asasin crud şi nemilos. El este şeful unei armate ecologiste numită Cămăşile Albe care terorizează şi atacă pe oricine atentează la concepţiile lor. Dar el este, în acelaşi timp, un bodhisattva, un iluminat. Şi, având în vedere lumea în care trăieşte, este dificil să fie acuzat pentru deciziile pe care le ia.

Alte personaje credibile sunt: Kanya, adjuncta lui Jaidee şi care complotează în secret să îi ia locul acestuia chiar dacă îl venerează; Anderson Lake , un reprezentant al celei mai mari companii agro-genetice şi unul dintre puţinii străini care au îndrăzneala să plănuiască invadarea Thailandei; Hock Seng, un chinez care a supravieţuit genocidului din Malaezia. Am iubit toate aceste personaje şi mi-am dorit ca fiecare să reuşească, ceea ce este chiar o performanţă având în vedere că ele nu numai că au interese antagonice, dar unele dintre ele au ţeluri extrem de scandaloase. Dar tocmai asta este forţa scriiturii lui Bacigalupi. El combină o stăpânire perfectă a limbajului cu idei minunate şi cu creionarea unei lumi. În acelaşi timp el nu pierde niciodată din vedere faptul că omenescul personajelor face ca povestea să merite a fi citită.

Este un roman deosebit şi unul dintre primele cinci romane din ultimii ani. Este un roman care va fi, cu siguranţă, nominalizat la cele mai importante distincţii şi premii science fiction. Cititorii ar trebui să fie preveniţi ca, în roman, există scene de violenţă, inclusiv de natură sexuală. Dar această violenţă nu este deloc gratuită ci face parte în mod organic din intriga romanului.

Bacigalupi a scris un roman înfricoşător. Un roman răscolitor. Un roman frumos, alert şi emoţionant. După ce l-am terminat (şi după ce am recitit capitolele finale doar pentru a retrăi frumuseţea şi impactul emoţional) mi-am dat seama că “Fata modificată” este şi un roman al speranţei. Spre deosebire de alţi scriitori de distopii, Bacigalupi ştie că esenţa noastră omenească va lupta întotdeauna împotriva oricărei provocări. Chiar dacă nu facem bine în mod consecvent, în mod consecvent sperăm să facem lucrurile mai bine.

În această poveste a unei Thailande a viitorului, Bacigalupi surprinde perfect nu numai sufletul acestei ţări ireale şi a poporului său, dar şi esenţa intimă şi contradicţiile întregii umanităţi. Şi nu există poveste mai bună de citit decât povestea care face aceste lucruri.

© Jason Sanford, 2009

Traducere din limba engleză de Rudi Kvala.

Recenzie preluată de pe SF Signal cu acordul autorului şi al site-ului :

Le mulţumim.

Fata modificată” (The Windup Girl, 2009) de Paolo Bacigalupi

Traducere de Alexandru Maniu

Colecţia Nautilus SF, editura Nemira, 2013.

Jason Sanford este un scriitor american de science fiction, cunoscut mai ales pentru prozele sale scurte.

A studiat antropologia şi s-a specializat în arheologie la Universitatea Auburn (Alabama, S.U.A.). A servit timp de doi ani ca voluntar în Corpul Păcii în Thailanda. Povestirile sale au fost publicate în Interzone, Asimov’s, Analog Science Fiction and Fact, Year’s Best SF 14.

Este fondator al revistei storySouth. Coordonează premiul literar Million Writers Award dedicat povestirilor postate online. Finalist al Premiului Nebula pentru nuvelă cu textul „Sublimation Angels”, nominalizat la premiile BSFA, British Fantasy şi Pushcart.

A debutat cu volumul de povestiri „Never Never Stories”.  A editat volumele „Million Writers Award: The Best Online Science Fiction and Fantasy” (2012) şi „Million Writers Award: The Best New Online Voices” (2012).

A fost tradus în franceză, cehă, rusă şi chineză.

Studiile sale critice precum şi recenziile sale au fost publicate în The New York Review of Science Fiction, The Pedestal Magazine şi The Fix Short Fiction Review.

Jason Sanford are un website propriu (http://www.jasonsanford.com/), unde se pot găsi o serie de articole de calitate plus informaţii diverse legate de science fiction.

© Jason Sanford, 2009

Traducere din limba engleză de Rudi Kvala.

Recenzie preluată de pe SF Signal cu acordul autorului şi al site-ului : http://www.sfsignal.com/archives/2009/09/review_the_windup_girl_by_paolo_bacigalupi/

Le mulţumim.

Latest posts by Jason Sanford (see all)