Ploua mocăneşte la Porte de Versailles

…Adică o vreme numai bună pentru ca trecătorii înfriguraţi să se adăpostească sub cupola uriaşă a salonului de carte parizian, îndrăznim să credem că nu doar aceia care n-au mai găsit locuri prin bistrouri şi cafenele.

Salon du Livre? Imaginaţi-vă un pavilion imens, o hală în care încape lejer Bookfestul bucureştean cu toate pavilioanele sale, un spaţiu forfotind de lume, zeci de mii de persoane vorbind în acelaşi timp, mişcându-se aparent haotic, de fapt pe liniile de interes trasate de editurile prezente. Şi sunt de faţă toate, de la Librairie Culinaire, ori, mai ştiu eu, Les Inrockubtibles, până la Grasset, Albin Michel, Gallimard şi aşa mai departe. Multe standuri reprezintă ţări invitate să ia parte la acest festival al cărţii. Adăugaţi acestei configuraţii o puzderie de evenimente şi mici spectacole, toate petrecându-se simultan, desigur…

Spaţiul României, dominat de un mare arbore roşu şi o căsuţă ţărănească stilizată, a fost foarte animat, aproape neîncăpător. Vizitatorii au frunzărit cărţile expuse pe rafturi şi, stimulaţi de vinul sec, prezent de asemenea la manifestare (ca de altfel la numeroase alte standuri), s-au bucurat de atmosfera caldă, reînnodând prietenii vechi, ori înnodând altele noi.

Uşor haotică mi-a părut această deschidere oficială a marelui salon, dar se poate să fi contribuit la această impresie şi ziua obositoare care a precedat-o. Dacă ar fi să rezum atmosfera în câteva vorbe, acestea ar fi ”aglomeraţie de nedescris, vin, taifas”. Şi când te gândeşti că de data asta s-a intrat doar pe bază de invitaţii. Ce va fi în zilele următoare? Ce va fi în week-end? Am auzit însă şi voci mai pesimiste…

[nggallery id=21]