de Cristian Tamaș | 2023, Articole, Numărul 20
Doi remarcabili artiști SF bulgari Ștefan Lefterov este primul artist SF bulgar care și-a dezvoltat creativitatea și activitatea în cadrul fandomului, clubului SF „Andromeda”, și autor al primei expoziții de pictură SF din Bulgaria. Ștefan Lefterov s-a născut în 1945...
de Iancio Ciolakov | 2023, Articole, Numărul 20
Fantastica bulgară modernă – tendințe și evoluție Câțiva au luat în considerare modul în care abruptul punct de cotitură din istoria bulgară care a avut loc în 1989 ar afecta artele. S-a dovedit că Bulgaria n-a fost o țară bogată în dizidenți secreți și că aproape n-a...
de Elena Borisova | 2023, Articole, Numărul 20
Science Fiction-ul umoristic al lui Liuben Dilov Studiul se concentrează asupra prozei satirice a lui Liuben Dilov ca parte importantă a proceselor literar-istorice din Bulgaria între 1960 și 1989. De asemenea, urmărește dezvoltarea imaginii științifico-fantastice în...
de Cristian Tamaș | 2023, Articole, Numărul 20
SF românesc tradus și publicat în Bulgaria vs SF bulgar tradus și publicat în România În intervalul 1963-1982 au fost traduse și publicate cinci titluri SF românești în Bulgaria : „Luntrea sublimă” (Vulșebniat korab) – Victor Kernbach (1963) (trad. N. Melamed)...
de Antonela Capelle-Pogăcean, Nadège Ragaru | 2023, Articole, Numărul 20
OROLOGIILE SUSPENDATE ALE VIITORULUI LUMILE SCIENCE FICTION-ULUI ÎN BULGARIA ȘI ROMÂNIA SOCIALISTE Prof. Dr. Habil. Nadège Ragaru, Asist Univ. Dr. Antonela Capelle‑Pogăcean (Franța) Prof. Dr. Habil. Nadège Ragaru, istoric și politolog, este profesor la Institut...
de Valentin Ivanov | 2023, Articole, Numărul 20
Scurtă introducere în istoria SF-ului bulgar Există o dezbatere în curs despre prima operă de ficțiune speculativă bulgară. Probabil cel mai cunoscut candidat este scriitorul mainstream bulgar Ivan Vazov (1850-1921) cu povestea sa „Ultima zi a secolului XX”...
de Lucian Strochi | 2019, Articole, Numărul 19
„Fantasticul românesc, sinteză provenită din contopirea celui nordic cu cel sudic, indiferent la regimurile diurn-nocturn, alegând cel mai adesea un spaţiu-limită convenabil şi aproape familiar (cameră, han, coridor etc.) şi refuzând spaţii infinite, siderale sau...
de Marius Chivu | 2019, Articole, Numărul 19
● Dincolo de noapte. 12 feţe ale goticului, editor Oliviu Crâznic, Editura Millenium Books, 2012. „Pe lista genurilor subreprezentate în literatura română se află, printre destule altele, şi goticul. Anul trecut vorbeam, o dată în plus, despre caracterul discontinuu...
de Mihai Iovănel | 2019, Articole, Numărul 19
Cuvântul „fantastic” vine din cuvântul grecesc phantastikós, trecut apoi în latinescul phantasticus, desemnând inițial „ceea ce nu există în realitate, ceea ce pare ireal, aparent, iluzoriu, lumea fantasmelor” (AdrianMarino). Nu există o definiție standard a...
de Franciscus Georgius | 2014, Articole, Numărul 12 - Octombrie
Cu mult înainte ca Sauron să forjeze Inelul Suveran, Fëanor, „cel mai renumit dintre eldari în ceea ce priveşte măiestria artistică şi cunoaşterea tradiţiei”, a făurit silmarilii, cele Trei Nestemate care au fost furate ulterior de Melkor, valarul decăzut, devenit mai...
de György Györfi-Deák | 2014, Articole, Numărul 12 - Octombrie
În 20 decembrie 2007, cea de-a 62-a Adunare Generală a ONU a hotărât ca 2009 să devină Anul Internaţional al Astronomiei şi a însărcinat UNESCO cu organizarea evenimentului. De ce tocmai acum? Pentru că în urmă cu 400 de ani Galileo Galilei a îndreptat întâia oară o...
