Selectează o Pagină

Excursia didactică

Obeliscul domina ruinele, semnele stranii sculptate pe laturile lui strălucind în soarele după-amiezii. Era misterios, măreţ şi foarte, foarte enervant. M-am dus lângă el şi m-am alăturat celorlalţi studenţi. Aşteptau toţi într-o linişte grea, măsurându-se agitaţi...

Tuşi Merkel

O biserică englezească. O nuntă de august. Tuşi Merkel stă în faţă şi nu-şi ia ochii de la perechea fericită. Poartă costumul cu care merge de obicei la nunţi, o jachetă croşetată, cu trei nasturi, peste o rochie asortată. Lumina vitraliilor se reflectă în ochelarii...

Ellen Lee

– Eşti sigur?… – Sută la sută. E al doilea apel la adresă, în mai puţin de o lună şi jumătate. Am călcat acceleraţia Chrysler-ului, lăsându-l pe Finn să pornească sirena. Nu avea nici un rost să insist cu noi întrebări; dacă partenerul meu spunea „ştiu despre ce...

Simbioză

Bătrânul opri video proiecţia. Se apropie grijuliu de patul băiatului şi-l înveli cu pătura până sub bărbie. Se pregăti să iasă din încăpere. – Nu dorm, bunicule! – E târziu şi e timpul să ne odihnim. – Vreau să aud povestea  Lor, spuse rugător băiatul. Mi-ai promis...

Rivalitate

Am aşteptat-o să ridice paharul de pe bar şi să bea din el înainte de a ocupa scaunul alăturat. – Bună, Meera, am spus, înclinându-mă spre ea cu o familiaritate pe care nu o simţeam. Era o damă bine, încă tânără şi obişnuită să fie acostată de necunoscuţi – de cei...

Oameni de zăpadă

Să fie oare gândurile mele? Greu de spus. Dar sunt aşa de clare, încât mă pierd în luciul lor şi rămân atârnat într-o lenevie prelungită a voinţei. Ar trebui să încerc altceva. Să deschid ochii, bunăoară… Printre gene, disting albul acela sidefat, a cărui...

Omul

Omul păşea agale pe asfaltul încins, transpirând abundent, blestemând în gând soarele torid al verii şi omisiunea cumpărării unei pălării. Se îndrepta încet spre cofetăria de la capătul străzii şi, din locul în care se afla, i se părea că mai avea de parcurs o...

Culise

– Azi vei sta lângă mine, vierme! Se cherchelise rău, Bătrânul. Zăcea în cutia din dosul scenei, horcăind din vreme în vreme. Căzuse de pe scaun şi nu mai reuşea să-şi ridice hoitul înecat în grăsime. Ochii mici, înconjuraţi de cearcăne violete între care atârnau...

Morții sunt morți

Negru şi imens, ca un petic lipit pe un balon văzut din interior, hubloul crea o senzaţie de fragil, singurătate şi nimicnicie. Frigul interstelar se transforma într-un şuvoi acvatic, imersând pilotul într-un ocean – oceanul primordial  – care îi trezea false amintiri...