Select Page

Echilibratorii

… Au sosit pe Terra, îndemnaţi de acţiunile noastre nesăbuite asupra planetei. — în prezent — Din când în când, din pântecele uriaşelor nave staţionate la câteva sute de metri deasupra solului, izbucneau jeturi de fluid incandescent. Minute întregi măturau...

Printre vorbe de război

Tot la câteva cicluri de o zi, primeşte dantelă cu miros de ură în pacheţele expediate de anonimi. Deschide învelitoarea insipidă de plastic şi, cu două membre anterioare, scoate la iveală o bucăţică de dantelă delicată. O studiază înainte de-a o împătura la loc şi...

Imersiune

În exclusivitate pentru SRSFF şi în premieră în România! Nominalizată la Premiul Nebula 2012 pentru cea mai bună povestire Nominalizată la Premiul BSFA 2012 pentru cea mai bună povestire   Dimineaţa, nu mai eşti sigură cine eşti. Stai înaintea oglinzii – se mişcă...

Maşina de dor

– Din amintirile unui medic provincial –     „De ce, mamă, ne batem joc de adevăratele iubiri şi le păstrăm  totdeauna lângă noi doar pe cele în care mor norocul şi Soarele?”   Uliţa noastră se afla undeva, către marginea burgului; rar, un automobil mai răscolea...

Întâmplări la marginea lumii

-fragment- Episodul VI: În care Axinte îşi cumpără un robot de bucătărie cu nouă sute de drahme Automobilul se opri la zece de metri de ei şi, prin geamul deschis, un cap pleşuv şi gălbui, ca o roată de caşcaval afumat, se răsti la cei doi aflaţi în poziţii foarte...

O moarte politicoasă

Bătrânul profesor pensionar se apropia încet de banca lui. „Banca lui“ – vorba vine „banca lui“, pentru că la ora asta a dimineţii aproape toate băncile din parc erau libere, aşa că oricare dintre ele ar fi putut fi a lui. Chiar dacă într-o dimineaţă şi-a găsit banca...

Mamă de duminică

Dragă mamă de duminică, azi e abia luni şi mi-e tare dor de tine. Să nu te superi, dar astă-noapte nu am adormit – am stat până târziu şi ţi-am ascultat paşii, iar când ceasul a sunat ora douăsprezece şi uşa s-a închis în urma ta, am plâns. Te-am visat pe tine...

Comunicatii

Adaptare după schiţa Oare ce vor să ne spună, de Tristan Bernard (1897)   Lansarea unui satelit pentru studiul particulelor rapide, supraluminice, a fost un eveniment care a trecut neobservat, scăpând până şi rubricilor de actualităţi cosmice ale ziarelor ocupate...

Creşa

Robert reuşi cu greu să ajungă la umbra tufişului pe care şi-l luase ca reper. Genunchiul stâng îl durea al naibii de tare, probabil glonţul îi făcuse rotula aşchii. Scrâşni din dinţi şi se aşeză pe iarba pârlită de soare. Încercă să răsufle adânc, dar aerul fierbinte...

Lupoaica divina

Jana aproape că se împiedică de cadavrul care zăcea în zăpadă cu două săgeţi în spinare. Cu respiraţia tăiată, o luă la fugă spre casă, fără să se uite cine e. Străbătu fumul care-i ustura ochii. Flăcările devorau acoperişurile de stuf. O femeie răvăşită şi plină de...

Teofil şi câinele de lemn

Fragment de roman Era sufocant. Perdeaua fâşâia încetişor, mişcată de valurile de aer cald eliberate de aparatul de aer condiţionat. Nu dormea, stătea cu ochii închişi şi o strângea tare în braţe. Mirosul părului ei era reconfortant. Nu era prima oară când nu reuşea...

Harul

– fragment de roman – *** Cerul se întunecă însă într-o clipă, foarte mult. Se lasă un frig de nedescris. De unde şi până unde?!?… M-am ridicat şi am privit cerul atentă. Am văzut cum discul solar era acoperit pe jumătate de lună. Era o eclipsă parţială de...