Select Page
Colocviul este organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2, Bucureşti, şi va avea loc la Clubul Calderon (Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti), Strada Jean Louis Calderon, nr. 39, între orele 10.00–15.00, 2 aprilie 2016
 
 
„Cu toţii am trecut prin etapa când devoram cărţi de aventuri, literatură de anticipaţie, romane sentimentale, poliţiste şi aşa mai departe. Ivanhoe, Winnetou şi Old Shatterhand, D’Artagnan, Edmond Dantès, Lagardère, cei patru tanchişti şi cîinele lor şi cîte alte personaje ne-au fost prieteni imaginari.
 
Am împrumutat grijile comandantului cetăţii de zăpadă, ne-am jucat în curtea depozitului de lemne împreună cu băieţii din strada Pál, ne-am chinuit să dezlegăm enigme cu Sherlock Holmes, Maigret, Sam Spade, Rouletabille. Arsène Lupin sau Hercule Poirot, ne-am duelat alături de Pardaillan sau am ţintit impecabil umăr la umăr cu căpitanul Casse-Cou, am auzit aievea foşnetul foii de hîrtie franjurate montate lîngă ventilatorul de pe nava spaţială din Solaris, am călătorit în spaţiul intergalactic pînă la Steaua Keţ, am parcurs mii de leghe sub mări, am dat ocol pămîntului căutîndu-l pe căpitanul Grant, am petrecut cinci săptămîni în balon, am rătăcit cu Huck finn şi Tom Sawyer prin peştera lui Joe Indianul, ne-am întristat cînd copilăria la Medeleni a Olguţei, a Monicăi şi a lui Dănuţ a luat sfârşit, am umblat pe cărările munţilor cu Cireşarii, am navigat pînă la Punta Arenas, cu goeleta „Speranţa”. Şi cîte şi mai cîte!…
 
Trebuie să recunoaştem că avea, că are multă forţă empatică această literatură!
 
O parte, cel puţin, dintre poveştile care ne-au fermecat copilăria şi adolescenţa îi încîntă şi pe cititorii de azi. Au apărut şi alte personaje cu care să-şi împartă visurile, alături de care să-şi trăiască emoţiile.
 
Harry Potter, de pildă, vedeta incontestabilă a ultimilor luştri, înflăcărează imaginaţia generaţiilor mai noi. Scriitorii – Patricia Highsmith, Danielle Steel, Dan Brown, John Grisham, Stephen King etc. – şi-au adaptat stilul, universul imaginar mentalităţii contemporane, cei români încercând, la rândul lor, să ţină pasul cu tendinţele. Dar au păstrat, mai mult sau mai puţin bine camuflate, tiparele.
 
Cu timpul, din cele mai importante cărţi pentru noi au devenit genuri minore. Asta sînt în ecuaţia mare a criticii şi teoriei literare. Dar cum s-ar fi făcut educaţia noastră, cum am fi asimilat atîtea cunoştinţe de negăsit în manualele noastre de şcoală fără să trecem prin această literatură minoră?
 
Finalmente, cum am fi ajuns să gustăm şi să înţelegem literatura înaltă? Se pare că, pentru un cititor sofisticat de romane drumul către Dostoievski şi Robert Musil sau Franz Kafka trece prin Walter Scott şi Alexandre Dumas.
 
Literaturii de consum i-am dedicat această ediţie a Colocviului de Critică.
 
Denumirea aceasta nu trebuie să inducă în eroare! Este vorba, aici, nu de paraliteratură, cum consideră critica franceză, ci de literatură adevărată, cu tot ce implică tehnicile, construcţia, forţa personajelor, relevanţa unor situaţii. Diferenţa de grad faţă de literatura înaltă nu face ca ea să nu-şi aibă maeştrii şi capodoperele ei.. Dimpotrivă.
 
Chiar dacă nu poate etala tradiţia îndelungată a altor literaturi, literatura română numără o serie de autori şi de opere care ne îndreptăţesc să credem că tema merită discutată. Există în Occident şi abia mai timid la noi o critică serioasă, teoretică, dedicată domeniului, de asemenea, mulţi autori sînt preocupaţi de scrisul în această arie, de înnoirea mijloacelor de expresie, de cucerirea adeziunii cititorilor.
 
Cu cît o cultură se prezintă cu un cîmp mai întins şi mai dezvoltat de opere din categoria literaturii de consum, cu atît sînt mai mari şansele ca literatura înaltă să fie de cel mai bun nivel.
 
Dincolo de poncifele, de schemele (Hans Dieter Zimmermann o numeşte Schema-Literatur; se consideră îndeobşte că avem de-a face cu o compoziţie după reţetă, după scheme mai mult sau mai puţin flexibile, dar câţi autori pot să ia o astfel de reţetă şi să scrie după ea un roman care să aibă succes?!), dincolo de clişeele ce o caracterizează, de „slăbiciunile” ce-i pot fi imputate, dincolo de virtuţile ei, pe care vă propun să le abordăm cu o privire critică obiectivă, laolaltă cu scăderile, literatura de consum constituie solul fertil al marii literaturi. – Radu Voinescu
 
Colocviul este organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cu sprijinul Primăriei Sectorului 2, Bucureşti, şi va avea loc la Clubul Calderon (Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti), Strada Jean Louis Calderon, nr. 39, între orele 10.00–15.00.
 
Parteneri media: „Luceafărul de dimineaţă”, „România literară”, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural.
 
Participanţii care se vor înscrie cu o comunicare vor pregăti un text de maximum 5 pagini (A4, Word, Times New Roman, corp 14, spaţiere de rând: 1,5) sau vor susţine o prezentare de maximum 10 minute.
 
Comunicările scrise vor fi publicate în revista „Luceafărul de dimineaţă”.
 
Proiectul este coordonat de Radu Voinescu, preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară.
 
Ne face plăcere să vă invităm să luaţi parte la această manifestare. Vă rugăm să anunţaţi participarea dumneavoastră prin e-mail la adresa: radu_voinescu[at]yahoo[dot]co[dot]uk
 
Cu această ocazie, veţi trimite şi titlurile comunicărilor pe care urmează să le prezentaţi, în vederea includerii în programul colocviului. Data-limită: 20 martie 2016.