Ceea ce pierd cititorii anglofoni este ceea ce pierd şi eu nefiind în stare să citesc în franceză, germană sau rusă : o mare literatură scrisă în alte limbi de către oameni cu un mod diferit –sau poate nu atît de diferit – de gândire decât al meu. Acestea fiind spuse, sigur că astăzi, având în vedere internetul şi restul mediilor, a apărut o cultură mondială care se suprapune sau încearcă să se suprapună peste toate culturile locale. Cred că şi reuşeşte în majoritatea cazurilor, de exemplu în Grecia ca şi în multe alte ţări europene sau neeuropene, suntem puternic influenţaţi de această cultură mondială anglofonă. Filme în engleză, benzi desenate în engleză, literatură în engleză, jocuri video în engleză, muzică în engleză, programe de calculator în engleză, televiziuni în engleză. Încât pînă la urmă vii în contact cu aceeaşi cultură. Ce pierd cititorii anglofoni care nu cunosc o altă limbă de circulaţie internaţională, spaniola, franceza, rusa, germana ? Texte excelente care, deşi influenţate de cultura internaţională, ignoră de multe ori reţetele mercantile şi îşi propun să fie în primul rând literatură.
Diferența principală este că în Grecia, cel puțin, nu există o piață pentru romanele de ficțiune speculativă. Nu se poate obține nici un profit din așa ceva. Deci principalul și probabil singurul motiv pentru a scrie SF este pentru că îți place atât de mult chestia asta. Cel puțin, asta fac eu, și, ca să fiu sincer , este greu să mă gândesc la orice alt motiv .
Nexistând o piață pentru texte SF înseamnă de asemenea, că există mai puțină direcționare și mai multă inspirație. Pur și simplu nu scrii ceva pentru că asta solicită cerințele pieței, nu există un asemenea motiv. Scrie despre ceea ce crezi că este potrivit, în modul pe care-l consideri potrivit. Desigur, nu putem ignora faptul că în Grecia suntem – după cum am arătat mai înainte – puternic influențați de ficțiunea anglofonă, așa că uneori subliminal putem să ne supunem „regulilor”, iar vechile obiceiuri mor greu .
O concluzie pentru a răspunde direct la întrebarea „Ce se întâmplă chiar acum pe scena SF&F grecească care ar putea fi interesant pentru cititorii anglofoni ?” : texte relevante care deși sunt influențate de cultura internațională ignoră în mare parte „regulile, tendințele și cerințele” pieței mondiale și urmează o direcție proprie. În plus, în opinia mea, limba greacă este foarte potrivită pentru ficțiunea speculativă, din cauza etimologiei grecești a neologismelor din multe limbi moderne. Multe dintre cuvintele folosite în limba engleză și în limbile neo-latine, își au rădăcinile în limba greacă antică și SF-ul folosește multe asemenea cuvinte.
© Kostas Voulazeris
Titlul original : „What Anglophone readers might be missing out…”
Traducere de Cristian Tamaș.
Traducerea și publicarea în Revista SRSFF s-au realizat cu acordul dl.Kostas Voulazeris și a site-ului SF Signal. Le mulțumim.
http://www.sfsignal.com/archives/2009/06/mind_meld_guide_to_international_sff_part_i/
Kostas Voulazeris trăiește în Atena, Grecia. Citește și scrie ficțiune speculativă de la o vârstă fragedă. Puteți descărca gratuit multe din povestirile sale de pe site-ul său sau de pe Scribd.com. Ca întotdeauna, este ocupat să scrie un roman.
