După trecerea istorică de la folosirea arderii lemnului și apoi a cărbunilor pentru producerea energiei calorice, ne aflăm, ca omenire, la finalul perioadei petroculturii. Mai multe voci din mai multe țări se ridică și se fac auzite, aducând în prim plan apropiata criză existențială: cea a carburanților în forma în care se găsesc astăzi.
Unele corporații și guverne se arată interesate să facă eforturi susținute pentru a prezenta lumii energii alternative. Fie că se ard știuleți de porumb și tuplini de floarea soarelului, este doar o cantitate mică, nicidecum la nivel global. Mașina electrică este o posibilitate care se conturează pe zi ce trece mai viabilă și eficace. Dar mai este până când nu se vor mai fabrica mașini pe combustil fosil și vor mai trece câteva decenii ca astfel de vehicule să dispară de pe șosele.
Imaginați-vă un oraș care astăzi este sufocat de un trafic intens și de lipsa locurilor de parcare. Poate fi New York, Shanghai sau București. Străzi blocate de autovehicule părăsite, abandonate, pentru că … nu mai există provizii care să le alimenteze. Energia electrică, nucleară, cuantică, electromagnetismul, toate aceste domenii și multe altele sunt atent studiate de oamenii de știință din diferite domenii, pentru a găsi cel mai bun modul de transport, și nu într-un viitor îndepărtat. Transportul feroviar, de la vagoanele trase de cai pe șine de lemn până la trenurile cu levitație magnetică (Maglev).
Nu numai transportul personal și cel în comun sunt importante pentru dezvoltarea unei societăți moderne. Prin aplicarea electricității s-a ajuns la electronică care a generat noi aplicații în domeniile mass-media și telecomunicații, prin radio, televiziune, telefonie și internet, care, prin utilizarea sateliților au eliminat obsatacolele din calea undelor electromegnetice și care au dus la acoperirea pe scară globală a acestor servicii.
Tema acestui colocviu se referă la clone, androizi, ciborgi și mutanți. Evoluția sau revoluție? întreabă titlul.
Eu aș da următorul răspuns: este evoluție în același timp și revoluție. Revoluția evoluției.
De ce?
Fiecare treaptă și nivel al evoluției umane este de asemenea și o revoluție. Ambii termeni desemnează schimbare, transformare succesivă, cantitativă dar în primul rând calitativă, moduri de desfășurare, de manifestare pentru rezultate superioare, mult îmbunătățite, pentru înlocuirea treptată sau radicală a unui proces sau a unei producții cu alt ceva. Altceva mai bun, care să se potrivească prin natura, funcția și destinația vremurilor noastre moderne de azi.
Marile schimbări au avut loc începând cu secolului XX. Inovația și imaginația, mai ales în anumite țări avansate la aceea perioadă, s-au concentrat asupra dezvoltării industriilor de transport, energie, automatizare și comunicare. În 1913, la Pittsburgh, Pennsylvania era deschisă prima pompă de alimentare cu gaz, ceea ce a reprezentat începutul unui business de succes, ce continuă şi în zilele noastre, iar în 1915 Albert Einstein publica teoria relativității.
Desigur, acum un secol lumea inventa sau își imagina și câteva idei ingenioase cu privire la lumea viitorului, unele din aceste idei inovatoare provenind de la scriitori de literatură science-fiction, pornind de la Jules Verne, H.G. Wells, Arthur C. Clarke, ca să-i punctez doar doar pe cei mai cunoscuți. Savanți și oameni de știință citesc și studiază literatura science-fiction, pentru a găsi noutăți ce se pot crea, fabrica, îmbunătăți, implementa în procesele de producție din diferite domenii de activități.
Există descoperiri noi în mai toate domeniile de activitate. Mă refer cu precădere la țările care sunt interesate de bunăstarea oamenilor și de progresul științific. Este important ca o țară să înțeleagă nevoile și necesitățile de evoluție continuă, fără de care omenirea în sens global dar și oamenii în sens particular, nu s-ar putea dezvolta. Perioada cuprinsă între sfârșitul secolului XVIII și primele decenii ale secolului XIX s-a numit prima revoluție, cea a mecanizării industriale. Nu a fost singura revoluție în care prin care umanitatea a evoluat, trecând de la un salt la altul.
A doua revoluție a avut loc la sfârșitul secolului XIX, pentru că s-au descoperit noi surse de energie și prin care a putut evolua dezvoltarea unor ramuri și domenii industriale precum electrotehnica, chimia, medicina, arhitectura și construcții civile, aeronautica și tehnica aerospațială, înlesnind circulația și schimbul de informații importante. A urmat a treia revoluție, cea computerizată, digitală, producția customizată de aparate și componenete hich-tech pentru industria militară și cercetarea spațiului cosmic. Dar, în același timp este și o revoluție care încearcă renunțarea la sursele convenționale de utilizarea combustibilului fosil, declașând zorii crizei petroculturii, trăgând semnalul de alarmă asupra diminuării drastice a zăcămintelor de petrol și gaze naturale. Evoluția a progresat iar lumea a devenit mai alertă și mai atentă în analizarea viitorului care se arată sumbru, prin crize economice, schimbări climatice, politicile de protecție le mediului înconjurător.
Renunțarea la sursele convenționale, neregenerabile de energie și exploatare va fi o piartă de hotar pentru evoluția omenirii. În schimb, nelimitatele posibilități vor putea oferi noile tehnologii de internet, telefonie smart și aplicații super-inteligente. Însă, această revoluție, oricât de evolutivă este ea, distruge mai multe locuri de muncă decât crează. Inteligența artificială sau tehnologia blockchain este acel factor care va schimba în curând piața muncii. Deocamdată, doar în țările foarte dezvoltate. Pentru cel puțin un deceniu, România nu este pregătită pentru astfel de schimbări, atât la nivel comportamental, de pregătire, implementare și de executare.
Modernitatea următoarelor decenii ale secolului XXI se va concentra pe inginerie IT și design, logistică, marketing funcțional. Nu vor fi afectate numai maniera ci și locul unde va fi realizată producția. Până nu de mult, companiile și corporațiile își mutau exploatarea în țări cu mână de lucru ieftină, însă argumentul acesta începe să pălească. Unii producători, cu tehnologia lor avansată, robotizată și manevrată prin inteligență artificială caută și se întorc pe piețele bogate, cât mai aproape de clienți lor pentru obținerea un răspuns cât mai rapid și eficace la orice modificare pentru o nouă cerere de ofertă.
Viteza de reacție este astăzi dictonul care înlocuiește sintagmele trecutului: timpul este bani sau informația este putere
Clonarea umană este un alt pas important în evoluție. După clonarea diverselor obiecte, în principal telefoane, după clonare de animale, am atins pragul când se pot clona oameni, prin două tehnici: clonare reproductivă și clonare terapeutică (constând în tehnici pentru inițierea creșterii embrionilor, în scopul extragerii celulelor stem pentru obținerea de organe, celule și țesuturi, dar din și rațiuni medicale sau de cercetare științifică). În momentul de față, clonarea este încă apanajul SF-ului, deoarece nu s-a reușit deocamdată o clonare umană completă.
Însă, cu ajutorul tehnologiei 3D, prin care se pot obține diverse obiecte, forme și mărimi, clonarea de organe este într-un stadiu avansat de a fi implementat în chirurgia reparatorie. Preocuparea etică, socială, morală dar și legală privind clonarea umană este o imensă dezbatere internațională.
Elon Musk declara într-un interviu televizat că oamenii au început deja să se transforme în cyborgi, prin utilizarea smartphone-urile care îmbunătățesc memoria și atenția cognitivă. Implantarea de cipuri poate elimina multe inconveniente zilnice cum ar fi purtarea unui portofel (care se poate pierde sau poate fi furat), fiind și o metodă de identificare la deschiderea unor uși dar și în domeniul medical, prin scanarea unui astfel de cip medicii pot afla starea sănătății pacientului sau grupa sanguină.
In domeniul automobilistic și pe viitor, în cel al aeronauticii civile, militare și aerospațiale, se lucrează la perfecționarea și implementarea de intelligent labels, etichete inteligente montate în autovehicule care, printr-o singură atingere a volanului, pot citi starea de sănătatre dar și cea afectiva a șoferului și-l anunță pentru a preveni crize de inimă sau alte boli în faza de declanșare. Tehnologia digitală se va aplica, sub formă de senzori, și în scaunele pentru bebeluși și în hamurile pentru animalele de companie.
Conceptul de cyborg nu este unul foarte nou. Filme precum Robocop 1987, Cyborg 1989, anime-ul Ghost in the Shell 1995 și altele, prezintă noțiunea contopirii țesutului uman viu cu un exoschelet metalic. Azi, astfel de implanturi sunt încă în faza de pionerat în medicină, dar sfera de aplicabilitate va fi mai ales în domeniul militar. Evident, toate îmbunătățirile aduse corpului uman, a mediului înconjurător, a stilului de viață prin clonare, sunt revoluționare prin evoluția lor.
Ingieria genetică ne conduce până la apariția cyborgilor, accelerând selecția naturală cu un design mult mai inteligent, eliminând părțile slabe, nefuncționale, ale corpului uman. Astfel, se îmbunătățește stilul de viață și omul devine mai eficient, mai puternic. Combinația între organic și neorganic duce omenirea spre un alt nivel al dezvoltării, prin implanturi cu interfață creier-computer dar și părți bionice precum mâini, picioare, urechea internă, încep să pătrundă din ce în ce mai mult în alcătuirea omenească. În cele din urmă, prin evoluția revoluționară se vor putea crea inteligențe artificiale care nu vor avea nevoie de creier organic, exact cum literatura science-fiction le-a descris în ultima vreme.
Medicina secolului 21, în general, se va trasnforma încetul cu încetul de la a vindeca la funcția de a upgrade sănătatea. S-au găsit deja tratamente funcționale pentru combatarea bolii Alzhaimer, dar se fac cercetări pentru a îmbunătăți memoria umană, nu numai pentru amintiri duioase ci mai ales pentru a forma o imensă bază de date în creier, combinând celulele materiei cenușii cu nano-computere de mare performanță.
Desigur, astfel de operații costă foarte mult și vor fi la dispoziția doar a unui număr foarte restrâns de oameni. În timp ce anumite țări și popoarele acestora se confruntă cu sărăcia, lipsurile și neajunsurile, luptându-se pentru supraviețuire, aflate la pragul de jos al culturii, educației și cunoștiințe științifice, alte țări se răsfață cu tehnologiile avansate, adâncind inegalitatea socială, discrepanța, inegalitatea economică care va tinde să se transforme într-o inegalitate biologică. Ceea ce ar conduce la o stare de iritare, de incertitudine, ce poate lesne duce la stări conflictuale. Mai ales în sfera militară, prin crearea soldatului … universal, combatantul perfect, care-și va putea reseta una sau mai multe funcțiuni avariate sau defecte.
De vreo doi ani se vehiculează o întrebare interesantă:
Este posibil ca un robot, un cyborg, un android sau o combinație între cele trei sisteme, mai mult sau mai puțin automatizate și autonome, obținându-se un fel de mutant ingineresc, să devină președinte de țară?
Voci din Senatul și Congresul american, și nu numai, încep să-și pună această întrebare, dacă un robot cu aspect uman poate înlocui o persoană cu o funcție atât de înaltă. Diferite cercuri de politicieni și oameni de știință trag un serios semnal de alarmă, privitor la prezentul președinte al Statelor Unite, însă întrebarea este pertinentă și aplicabilă și pentru alți președinți de țară. Nu este în discuție alegerea electoratului ci teama justificată ca o persoană care duce pe umeri greutatea garanției lumii libere să fie labil, măcinat de emoții și de tulburări de personalitate, cu degetul pe care-l poate apăsa orcând pe butonul unei arme nucleare.
Însă președintele Americii nu este singurul președinte, fie de țară, de corporație sau guvern, al cărui comportament pune în pericol nu numai o națiune, ci chiar întreaga planetă. Îngrijorarea crește din cauze de slăbiciune umană: gelozie, lăcomie, desfrâu, nepotism, drama limitei umane, fizice, mentale sau sociale și alte păcate mai mult sau mai puțin capitale. În unele state, printre care europene și asitice, s-a tras deja acest semnal de alarmă. Nu ar fi mai bine să existe un android sau un cybeorg multifuncțional, perfecționabil, care să reprezinte o națiune sau alta? Depinde de cine va manevra input-urile. Dar asta este o altă discuție.
Însă un computer omnipotent, cu aspect uman, ar lua decizii mult mai bune și mai prompte, ar rezolva mult mai repede și mai eficient probleme stringente și grave decât un om. Precum mașina de jucat șah, ar prevede capcane, ar construi variate strategii și tactici, ar cântări mai obiectiv opțiunile și ar lua decizii corecte, bazate pe logică pură, fără emoții și sentimente individuale. Un leadership bun va face țara respectivă, sau guvernul sau comapnia respectivă mai bună, printr-o mai bună organizare socială și repartizarea rațională a resurselor.
Un robot cu inteligență artificală nu poate fi constrâns, influențat, mituit, cumpărat de lobby-iști, nu ar avea ambiții personale și nu ar fi orbit de putere.
Poate doar în câteva producții cinematografie și romane cu subiecte distopice, unde pesimismul și umbra de teamă crează angoase pentru viitorul umanității. Poate că un președinte sau director executiv, robot sau cyborg, ar funcționa după cele trei legi ale roboticii enunțate de Asimov. Există lucruri pe care un robot nu le-ar face niciodată. Alternativa unui președinte Übermensch computerizat este privită de oamenii de știință într-un mod foarte serios. Amplificarea capacităților umane și crearea unui leader postumanist, cu o platformă bazată pe un concept vizionar, ar putea reprezenta viitorul robotocii cu aspect uman, adică androidul, unde clonarea omului perfect și ingineria cyber nu mai este doar un science-fiction de care să ne minunăm.
Acest science-fiction este acum alături de noi.
Bibliografie:
Yuval Noah Harari, Are Cyborgs In Our Future? 2015, Ed. Harvil Secker
