Fără balene într-o pierdere liniară de energie
„N-a fost vina mea — care am accelerat prea încet…
Nu a fost vina lui — care a murit
În timp ce ajungeam la el…
Dar a fost… faptul că El era mort…”
Emily Dickinson
1.
Fluture: o grupare informală în cadrul subordinului Rhopalocera;
Geocronologie: Sinemurian-Holocen;
Starea de conservare: dispărut.
#
Fotografia care m-a condus aici fusese publicată pe un site de știri, într-un articol intitulat Balenele cu cocoașă văzute din nou sub podul Golden Gate, postat pe data de 13 august 2017. Cât de maiestuoasă arăta creatura din imagine și cât de ușor sărea prin apă!
Nu știam mare lucru despre San Francisco și nici despre dorința mea de a-l vizita. Dar acum voiam și eu să văd o formă de viață atât de grozavă dansând în jurul formelor mai mici ale iahturilor. Poate stropii de la jeturile proiectate de balene ar ajunge la mine dacă aș alege momentul potrivit să stau pe pod? Mi-am închipuit acele balene pe digul de la Varna, pe malul unei alte mări, complet lipsite de ele, în timp ce priveam dansul navelor pe lângă far, care lăsau o urmă în timp și dispăreau din câmpul meu vizual.
Ceea ce m-a condus la fotografia balenelor a fost un documentar al BBC despre evoluția strămoșilor enormelor cetacee. O descoperire excelentă. Timp liniar care este perceput consecutiv: ce amăgire încântătoare a civilizației locale!
Jurnalul unui tracker de torent de pe internet mi-a permis să urmăresc documentarul până la locația lui fizică, aici, la Varna.
Învățam să descurc ițele și scurtăturile acestei lumi.
La Varna, a fost prima dată când am reconstituit nu doar datele, ci și hardware-ul care le stoca.
2.
Broasca: o grupare informală în cadrul ordinului Anura;
Geocronologie: Triasic-Holocen;
Starea de conservare: dispărută.
#
Podurile m-au emoționat cel mai mult. Au fost primul lucru pe care l-am văzut în timpul coborârii către San Francisco. Se întindeau ca niște fibre de fanoane de balenă din crinolina sfâșiată a țărmului. Treceau peste marea colorată de plastic înconjurată de oraș într-un amestec sever de gri și sticlă. Ce alegere emoționantă a designerului!
Podurile erau un semn de trăinicie în timpul liniar, în mijlocul iahturilor de uscat efemere care le umpleau în cantități inegale. Am privit iahturile cum se întrețeseau prin timp. Respiratori cefalici, la fel ca balenele, pasagerii lor pulverizau cantități semnificativ mai mici de apă prin deschizăturile nazale. Le-am urmărit urmele liniare spre interiorul uscatului, răspândirea mulțimilor din ele în spațiile deschise. Erau fermecătoare.
La fel era și schimbul de informații peer to peer, elegant conectat la o rețea planetară, a cărei existență am descoperit-o prin jurnalul cronologic al software-ului de la descoperirea mea din Varna. Mi-am propus să caut acel software datorită realității augmentate furnizate împreună cu exponatele din Museu Blau din Barcelona: un oraș lângă o altă mare lipsită de balene. Numărul de respiratori cefalici care se împrăștiau în muzeu nu reprezenta o mulțime.
Muzeul le înfățișa lumea ca pe o frânghie țesută dintr-un mănunchi gros de fire, cu noduri la anumite intervale. Fiecare nod reprezenta un moment crucial în evoluția vieții.
La Barcelona, a fost prima oară când am văzut animale dispărute împăiate și scheletul unei balene.
3.
Pescăruș: o grupare informală din ordinul Charadriiforme;
Geocronologie: Oligocen timpuriu-Holocen;
Starea de conservare: dispărută.
#
O parte a fațadei de sticlă a blocului zgârie-nori dispăruse, iar vântul cu temperatură scăzută umpluse încăperile cu obiecte de plastic și materie organică în curs de descompunere. Cu toate acestea, software-ul pe care-l căutam era stocat în siguranță. Păstrarea informațiilor pe medii fizice: ce noțiune demnă de reținut!
Aveam nevoie de un senzor optic adecvat pentru a percepe datele de pe server în formatul original. Era o cutezanță trufașă; totuși am privit micile forme locale care se pendulau de-a lungul coridoarelor și între birouri, ca niște frânghii de catifea atârnate, și am încercat să mi le imaginez închise în cochilia timpului lor liniar. Ocupând un moment anume. Concentrat într-un loc anume. Trăind cursul unei vieți anume. Wetware-ul lor avea o frumusețe seducătoare.
Ceea ce m-a condus către muzeul din Barcelona a fost Arca Înghețată din Londra. Acolo am putut aprecia sistemele de alimentare cu energie fascinant de fragile care mențin esența biologică a vieții locale. Cât de ironic că infrastructura sa artificială necesita și energie electrică!
La Londra, a fost prima dată când am aflat despre ireversibila dispariție a speciilor.
4.
Elefantul: o grupare informală din ordinul Proboscidea;
Geocronologie: Pliocen-Holocen;
Starea de conservare: dispărută.
#
Frânghiile de catifea alunecau pe lângă mine și capetele lor dansau împreună cu micile iahturi de uscat, acum nemișcate din cauza pierderii de energie. În acel moment liniar, stând în sediul meu de la etajul al șaisprezecelea, tot ce puteam să văd erau grămezi colorate de plastic, care se înălțau ca un tsunami în ruine. Disfuncționalitatea lor delicată făcea ca repunerea în funcțiune a sistemului de alimentare cu energie să fie imposibilă, dar am avut mai mult succes cu puterea biologică. Am reconstituit hardware-ul clădirii în forma inițială, precum și o unitate wetware pentru a percepe informațiile. Ar trebui să fie suficient. În plus, simțurile și percepția într-un pachet atât de mic și de instabil erau o întreprindere eroică. Și sortită eșecului.
Ceea ce m-a condus la Londra a fost o rămășiță de date în memoria unei unități hardware aflate pe orbită. În mod ironic, sediul meu actual este situat fizic la originea acelei rămășițe: Wikipedia, în One Montgomery Tower. Sursa mea principală de informații despre permutarea evenimentelor din această lume.
Și sunt plin de durere.
5.
Balena: o grupare informală în cadrul infraordinului Cetacea;
Geocronologie: Eocen târziu-Holocen;
Starea de conservare: dispărută.
#
Ceea ce m-a condus către unitatea hardware de pe orbită au fost schimbările relativ bruște ale rezultatelor din observațiile acestui sistem stelar.
Durerea mea este la fel de mare ca o balenă și, tot ca o balenă, o expir prin gaura cefalică, în timp ce accesez datele cu wetware-ul, percepându-le în formatul original. La rândul meu, introduc date, țesând un nou fir în frânghia acestei lumi.
#
Om: o grupare informală în cadrul ordinului Primate;
Geocronologie: Tiglian-Holocen;
Stare de conservare: …
În câmpul gol, scriu: „dispărut”.
Și am intenția să las balenele să se odihnească într-o pierdere liniară de energie.
6.
Durerea mea se extinde neliniar de-a lungul frânghiei lumii. Cobor din capătul ei pe fire de mătase delicate (păianjen: dispărut).
În jos și înapoi:
omul nu este dispărut
elefantul nu este dispărut
fluturele nu este dispărut
pasărea dodo nu este dispărută
Arca Înghețată este goală.
Trebuie doar să-mi țes firul în nodurile corecte pe frânghie.
- Timpul lor liniar este un filigran finit de dantelă într-un univers fără sfârșit. Fiecare dintre începuturile sale ajunge inevitabil la un nod final. Pierde energie. Totuși, între timp, balenele (vor) dansa/ează sub Golden Gate și (vor) pulveriza/ează din găurile lor cefalice. Universul fără sfârșit va fi ne-gol.
Nu îi voi lăsa într-o pierdere liniară, nici măcar o dată.
© Elena Pavlova
Traducere de Sorin Camner (revizuită de Cristina Ghidoveanu).
Traducerea a fost realizată și postată în revista Fantastica.ro cu acordul autoarei. Îi mulțumim.
ELENA PAVLOVA locuiește în Montana, Bulgaria, și lucrează în prezent la compania de jocuri video BeastBurst Inc.
Povestirile ei au apărut în diverse antologii și reviste bulgare, câștigând premii la competiții naționale.
În 2019, romanul SF Kamen și pirații din 5-B (Камен и пиратите от 5г) a câștigat premiul național bulgar Konstantin Konstantinov.
În 2021, romanul Colindătorii împotriva Hali (Коледари срещу хали) a câștigat premiul ESFS pentru cea mai bună lucrare pentru copii. Tot în 2021, a primit grantul SLF Diverse Worlds.
Elena Pavlova a publicat alte cinci romane, trei culegeri de proză scurtă și mai mult de două duzini de cărți-joc și a tradus diverși autori precum Robert Howard, Robert R. McCammon, Paolo Bacigal