Selectează o Pagină

Interviu cu Elena Borisova

de | 2023, Interviuri, Numărul 20

  1. Este Bulgaria o societate captivă între tradiționalism și modernitate? Geografia este destin?
  2. Răspunsul la această întrebare nu este ușor și evident. Societatea este un sistem complex, este ca un organism viu – având caracteristicile sale emoționale, spirituale și fizice. Societatea bulgară, în diferite grade, este poziționată între modernitate și tradiție. Fenomenele reale nu sunt simple, ele conțin adesea tendințe opuse care intră în relații conflictuale și complexe. Ceea ce percepem ca fiind tradițional nu este întotdeauna solid în interpretare. Adesea suferă procese care o schimbă fără a o moderniza. Pentru mine, omul modern este cel care păstrează, fără să urmărească fanatic, cunoștințele generațiilor trecute, și cu mintea deschisă construiește bazele unui viitor în care empatia, umanitatea, inteligența emoțională, comunicarea, autocunoașterea și umanitatea. sunt forța motrice. Omul este un animal social și natura lui este imprevizibilă. Și în ce măsură societatea bulgară este tradițională sau modernă, pentru mine este determinată de componentele mai sus menționate. Referitor la acele componente, dacă trebuie să generalizez, societatea bulgară are în față un drum lung de modernizare spirituală.

 

  1. Ce definește cultura bulgară și mai ales literatura bulgară?
  2. Răspunsul la această întrebare nu este, de asemenea, succint. Cultura bulgară s-a dezvoltat ca urmare a tradițiilor, elementelor politice, istorice, sociale, spirituale etc., care conferă material și literaturii. Nu pot scoate în evidență un element specific care caracterizează cultura și literatura. În ultimii ani, în Bulgaria au apărut câteva studii, punând în valoare traumele de dinainte de 1989, care au lăsat urme adânci în memoria bulgarilor. Literatura bulgară urmărește schimbările personalității (spirituale și emoționale), interacțiunea acesteia cu mediul; focalizarea prin care acesta transformă trecutul, prezentul și viitorul.

 

  1. Care este specificul fantasticii bulgare ?

3.Ceea ce este specific fantasticii bulgare are o relație generală cu tendințele globale ale genului – un studiu al omului și al locului său într-o lume care îl confruntă constant cu provocări și alegeri – științifice și tehnice, spirituale, frica de viitor. Ea descrie dificultatea omului de a face față impulsului accelerat al tehnologiei, consecințele personale și psihologice ale mecanizării, antropocentrismul de netrecut al cunoașterii umane și multe altele.

Înainte de 1989, în fantastica bulgară, pe lângă subiectele menționate, au existat și probleme care decurg din influența regimului comunist asupra întregului proces literar din Bulgaria. În această perioadă, ficțiunea satirică s-a dezvoltat cu succes și în țara noastră (în texte de Liuben Dilov, Iordan Radicikov, Emil Manov etc.). Satira, grotescul, literatura fantastică mitologico-folclorică prezintă coexistența înapoierii omului mic, local, cu civilizația supradezvoltată. Acesta este doar un aspect al dezvoltării ficțiunii bulgare. Fantastica bulgară, chiar și în perioada comunistă, și-a îndreptat atenția către SF-ul mondial, dar în același timp marchează problemele omului din vremea lui, dorul său de libertate, descriind conștiința neliniștită a individului într-o lume care încearcă să-l modeleze, la bine și la rău, la nevoile viitorului.

 

  1. SF trebuie să fie politic și „în tendințe” pentru a fi considerat suficient de interesant pentru a fi tradus și promovat?
  2. SF-ul plasează omul în centrul narațiunii sale și al interacțiunii sale cu realitatea înconjurătoare. Este inevitabil să nu se împletească în subiecte politice, sociale și culturale importante pentru zilele modernității, deoarece acestea afectează umanitatea. Modernitatea politică a science fiction-ului îi determină într-o oarecare măsură popularitatea și dorința de traducere în vederea vânzărilor, este inevitabil. Cititorii fideli sunt exigenți și caută în straturile profunde ale gândirii prezentului sub toate aspectele sale, căutând umanitatea și modalitățile prin care o putem păstra în vremurile moderne în continuă accelerare și sub șocul viitorului.

 

  1. Ce recomandați cititorilor români, ce scriitori bulgari și ce texte bulgare?

5.Pentru a recomanda o carte sau un autor, acestea ar trebui cel puțin traduse în engleză. Nu am informații despre traducerile de science fiction bulgar în România. Aș recomanda lucrările lui Aleksandăr Beltov „Matricant” și „Fossiker”; „Planeta zburătoare” a lui Aleksandăr Nenov; texte de Liuben Dilov și Agop Melkonian. În ceea ce privește autorii contemporani, populari în Bulgaria, recomand lucrări de Gheorghi Gospodinov, Galin Nikiforov, Vladimir Poleganov, ș.a.md.

 

6.Ce știi despre cultura și literatura română? Care sunt șansele ca textile în limbi est-europene să fie traduse în limbile majore ale lumii? Ce se poate face pentru o mai bună cunoaștere reciprocă a culturilor și literaturilor noastre?

  1. Această întrebare necesită, de asemenea, un răspuns mai detaliat.

SF-ul românesc are baze serioase la începutul secolului XX cu lucrările lui Victor Anestin și Henri Stahl. Autori precum Mircea Eliade și Mihai Eminescu sunt clasici ale căror lucrări au fost traduse în limbi străine. Vladimir Colin – în engleză. Pentru a traduce o anumită lucrare într-o altă limbă, de cele mai multe ori sprijinul financiar este important – de la o organizație culturală, o editură, etc. Rolul traducătorului, al bunului traducător, este foarte important pentru a transmite în mod adecvat ideea, limbajul textului. În unele cazuri, traducătorii sunt fani ai unui autor și îl traduc într-o altă limbă pentru a-l promova în străinătate.

La noi, Ivan Stankov, Rumiana L. Stanceva, Laura Nenkovska și alții traduc din română. Sunt filologi și profesori universitari. Predarea filologiei române este doar un aspect al cunoașterii reciproce a celor două culturi ale noastre, dar este esențială pentru că funcționează împreună cu limba. Traducerea este necesară pentru a cunoaște o cultură. Foarte puțini oameni au plăcerea de a citi lucrări în original, deoarece limba este o barieră serioasă, iar traducerile literaturii române nu sunt prea multe la noi în țară – deși în ultimii ani autori precum Dan Lungu, Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana și Mihai Eminescu au fost traduși și au devenit cunoscuți în Bulgaria. Mircea Eliade este un autor cunoscut de mult la noi. Traducerea și lucrul cu limba (bulgară și română) sunt esențiale pentru cunoașterea culturii și literaturii.

 

  1. Vă rugăm să împărtășiți gândurile voastre fanilor și cititorilor români SFF!
  2. SFF-ului românesc îi doresc sănătate, inspirație și credința că science fiction-ul este un mijloc prin care ne putem gândi la prezent prețuind umanul din fiecare dintre noi.

Mulțumesc!

 

© Elena Borisova & Cristian Tamaș

Traducere de Cristian Tamaș.

Reproducerea parțială sau integrală se face doar cu acordul autorilor.