Selectează o Pagină

În 1999, Larry și Andy Wachowski, au regizat un film care a produs multe, foarte multe valuri: „Matrix”… După aceea au mai aruncat pe piață două continuări care n-au mai rupt gura lumii, un film despre viteză și mașini, „Speed Racer”, și un altul realizat împreună cu Tom Tykwer și care a plăcut unora și a displăcut altora, „Cloud Atlas”. Iar Larry a devenit Lana… După ce și-a schimbat sexul.

Pe la sfârșitul lui 2012, după ce ieșise „Cloud Atlas”, a început să circule vorba că frații au de gând să revoluționeze genul space opera. Că vor rupe gura târgului cu „Jupiter Ascending”, care urma să vadă lumina ecranului pe 25 iulie 2014. Apoi pe 18 iulie… Și n-a ieșit până pe 4 februarie 2015. Că au vrut să cizeleze secvențele și efectele speciale. Și că Mila a născut. S-a spus că v-a rupe… Și a rupt orice. Cu excepția gurii târgului.

Lana/Larry, că nici nu știu ce și cine e, zice că au scris scenariul inspirați fiind de cartea ei favorită – Odiseea – „Sunt foarte emoționat(ă)”, zice Lana, „de întreg conceptul al acestor, aproape spirituale călătorii”. O altă sursă de inspitație este „Vrăjitorul din Oz”. „Dorothea rămâne neschimbată de la început până la sfârșit. În schimb Odiseu trece printr-o schimbare de identitate atât de epică.”

Parol că „Odiseea” și „Vrăjitorul din o(r)z” am văzut în „Jupiter Ascending”. Nu mă prindeam de unde să iau secvențele văzute. Îmi stăteau pe limbă! De fapt, cred, Mila Kunis de asta a luat rolul principal (Jupiter Jones). Fusese vrăjitoarea Teodora, acolo…. Iar Lanei îi place „Vrăjitorul din Oz”. Iar Mila are expresivitatea unei bucăți de piatră.

Dialogurile sunt imbecile…Am aflat, și mi s-a repetat, că cea mai de preț bogăție a umanității este Timpul… O sa pun niște timp la bancă. Să am de rezervă! Eddie Redmayne (Balem Abrasax), Stephen Hawking din „The Theory of Everything” pare a avea probleme ințelegere a faptului că nu mai este fizician și nici bolnav și-n scaun cu rotile… Iar Channing Tatum (Cain Wise) evoluează. E o corcitură de om-câine. Aleargă, timp de mai bine de 2 ore, pentru a o salva pe Mila (Jupiter Jones). Iar Mila nu vrea să fie salvată. La începutul filmului spăla WC-uri. Ce credeți că face la sfârșit?

Noroc că apare Sean Bean (Stinger Apini). Și nici nu moare. Cu toate că avem impresia că asta se întâmplă, după vreo 5 minute de prezență pe ecran.

Povestea e banală. Efectele speciale nu. IMAX 3D-ul este excepțional. Dar nu cred că ăsta este un motiv pentru care vedem un film care se consideră „artistic”. Pentru asta ne putem lua o colecție de documentare Discovery. Este adevărat că frații Wachowski sunt maeștri în efecte special. Există urmăriri, lumini, umbre, distrugeri și refaceri.

Și corporații…. După ce-am văzut filmul mi-am pus întrebarea: „Domnule, dacă sunt atât de mulți comuniști în S.U.A., de ce mama naibii sunt ăștia atât de capitaliști ?”… V-am spus că Jupiter Jones (Mila Kunis) spăla WC-uri la începutul și la sfârșitul filmului? Și că-i plăcea?

Povestea, parcă nu v-aș dezvălui-o… Dar nu mă pot opri ! Întregul univers este o corporație. Iar oamenii au fost semănați pe Terra, de către această corporație, pentru a fi culeși, atunci când s-au copt, pentru a prelungi viața patronilor corporației….. Jos capitalismul. Trăiască Marx… Nu frații Grucho sau Chico sau Harpo… Karl. Capitalul în variantă SF.

Și dragostea… Of, dragostea, bat-o vina. Bine, măcar, că e între un bărbat și o femeie… Că o luam razna și-mi făceam, de urgență, operație de schimbare a sexului.

Jupiter Ascending_Poster

Cea mai bună secvență a filmului este reprezentată de birocrația demnă de „Ikiru”, al lui Kurosawa, și de „Brazil”, al lui Gilliam, prin care trece biata Jupiter/Mila Kunis, pentru a-și obține drepturile de proprietate asupra Planetei Terra….

Urmăririle, pantofii omului-câine, Tatum/Wise (înțelept nume), Chicago sub teroare, dinozaurii și dispariția lor, design-ul futurist, astronavele în flăcări, zborul, 3 D-ul. Acestea fac, însă, toți banii.

Cred, până la urmă, ca așteptările nu sunt pe măsura a ceea ce au avut de gând, de fapt, să ne ofere frații Wachowski. Și dacă nu aveam această critică „acerbă” a capitalismului, am fi avut o distracție pe cinste. Nu s-a vrut reinventarea genului space-opera.

S-a vrut un film care să aibă „sense of wonder”. Și „fun”. Păcatul lor că (frații) Wachowski ne-au băgat în (frații) Marx. Și ne-au pierdut pe drum.

Și dacă vrem să vedem niște filme SF noi și bune, cred că trebuie să așteptăm „Chappie” – Neil Blomkamp, „Ex Machina”- Alex Garland, „E greu să fii zeu” – Aleksei Gherman, „The Lobster” – Yorgos Lanthimos, „Tomorrowland” – Brad Bird, „High Rise” – Ben Wheatley, „Z for Zachariah” – Craig Zobel, „White God” – Kornel Mundruczo, „Regression” – Alejandro Amenábar, „The Martian” – Ridley Scott.

„Jupiter Ascending” (2015), regia și scenariul : Andy Wachowski, Lana Wachowski ; în distribuție : Mila Kunis (Jupiter Jones), Channing Tatum (Caine Wise), Sean Bean (Stinger Apini), Eddie Redmayne (Balem Abrasax), Douglas Booth (Titus Abrasax), Tuppence Middleton (Kalique Abrasax), 127 minute, buget : 176 milioane de dolari, coproducție S.U.A.-Australia.

Author