„Lumea literară portugheză n-a avut vreodată o tradiție a SF-ului. N-au existat autori portughezi de talia unui Jules Verne sau Karel Čapek. Wells a fost mai degrabă disprețuit în Portugalia (așa cum reiese din prea puținele studii care îi sunt dedicate) fiind identificat aproape exclusiv cu “dubioasele” din punct de vedere estetic texte SF. Wells este considerat în Portugalia un istoric ! Și da, Wells a fost tradus în portugheză începând cu 1899. Dar în Brazilia, și din franceză ! Primele ediții portugheze a ceva din SF-ul lui Wells – Războiul lumilor și Omul invizibil – a apărut de-abia în 1934.” – José Manuel Mota („News from Nowhere: Portuguese Dialogues with H. G. Wells”)
Cred că o parte a problemei este faptul că Portugalia nu are o puternică tradiție a literaturii fantastice – ciudat, având în vedere bogăția folclorului aflat la dispoziția noastră – și doar prea puțini scriitori autohtoni și-au dedicat în mod constant cariera și subspeciei narative a fantasticului, așa cum este laureatului Premiului Nobel, José Saramago, ale cărui cărți sunt inconturnabile deoarece ele pot fi citite nu numai în majoritatea limbilor de circulație mondială ci și în limbi vernaculare.
Eforturile creatoare ale unor Eça de Queiroz și Mário de Sá Carneiro – sunt, de asemenea, disponibile în multe limbi europene.
Suprarealiștii motivați politic precum Mário-Henrique Leiria și José Gomes Ferreira sunt cu toate acestea omisiuni evidente și editorii mondiali ar face bine să-i caute.
În ceea ce privește ficțiunea speculativă noi portughezii suntem încă niște plozi, încă nu avem simțul echilibrului, așa că nu mergem corect: facem câțiva pași, apoi cădem din greu la pământ !
Avem scriitori tineri cu un mare potențial, cum ar fi Pedro Ventura sau Filipe Faria, avem de asemenea scriitori bune și maturi ca Luis Filipe Silva, David Soares sau João Barreiros.
Ce nu avem este o puternică tradiție scriitoricească și din acest motiv proza SF portugheză nu are o mare audiență, pentru că așa cum se spune în mediile editoriale portugheze : „în Portugalia nimeni nu citește science fiction sau fantasy !” Iar cititorii portughezi contra-atacă afirmând , „prostii !” în timp ce-mi arată exemplare ale unor cărți portugheze de SF și fantasy cumpărate evident din librării portugheze.
Aceștia sunt cititorii standard portughezi, consumatori de SF și fantasy precum și de horror și de toate celelalte categorii editoriale ale literaturii fantastice. Sunt consumatori eclectici, cumpără și citesc SF constant în portugheză adică SF anglo-saxon tradus și ar cumpăra și citi constant SF portughez dacă autorii portughezi ar produce constant și permanent SF și fantasy la un nivel mediu din punct de vedere estetic.
Există excepții, și toate acestea care nu se potrivesc cu nivelul cititorului mediu sunt binevenite. Eu nu cred în existența așa-zisului „fandom”, cred în existența unor oameni care nu se tem să citească literatură fantastică –indiferent cum sunt botezate operele acesteia de samsarii de celuloză și de scolasticii entomologi academici –
și în existența unor individualități (indiferent de numele lor vremelnice, Roberto Mendes, Luís Rodrigues, Joel Puga), toți luptă pentru emergența unor zile mai bune. Dar noi toți trebuie să fim uniți, și voi toți trebuie să vă alăturați vocilor noastre, astfel încât să putem striga către planetă că avem scriitori buni, avem cititori buni, avem talent și avem voință, și toate acestea au în interior inima unui războinic. Dacă ne tot certăm unii cu alții, nu vom fi capabili vreodată de unitate și vom distruge puterea noastră reunită.
Trebuie să ne unim forțele pentru a schimba ceva în mințile cititorului mediu (și sunt milioane) și, atunci ne vom ridica din cenușa iadului și vom avea și noi „o tradiție puternică a literaturii fantastice”.
Dar ceea ce am cu siguranță trebuie să facem acum este să scriem și să scriem mai mult și mai bine. Într-o conversație pe care am avut plăcerea de a o avea cu scriitorul SF englez, M.J. Harrison, acesta mi-a spus de multe ori că scrisul este o damnare și nu o plăcere, este sacrificiu și martiriu și nu câștig financiar sau glorie.
Având în vedere situația general europeană – în general, europenii nu sunt interesați de SF&F-ul european, majoritatea europenilor se gavează cu submediocre produse subculturale anglo-saxone de import – nu este surprinzător faptul că mare parte din ceea ce se scrie în materie de SF&F în Portugalia se inspiră din tendințele populare ale producției industriale anglo-saxone : englezul Tolkien și fantasmagoriile sale infantile reprezintă un subiect favorit al emulării, mai ales după vizionarea adaptărilor cinematografice. În măsura orizontului meu de lectură, până acum, niciun autor portughez specializat nu s-a aventurat în afara acestei căi atât de uzate și vetuste în același fel în care, să zicem, Gene Wolfe, Jack Vance, Michael Moorcock sau Stephen R. Donaldson au făcut-o în AngloSFeră. Popularitatea unor alți anglo-autori tineri, precum Christopher Paolini i-a făcut, de asemenea, pe editorii portughezi receptivi la năzbâtiile adolescentine ale unor puștani locali care dorind să-l copieze pe „gigantul comercial” și să-l urmeze în poticnirea de mânz euforizat de succesul mercantil, au dat „capodopere” ocazionale de umor neintenționat.
În ceea ce privește science fiction-ul, producția unor autori notabili deosebit de activi în anii 80 și 90 – oameni precum João Barreiros, Antonio de Macedo, Luís Filipe Silva și Daniel Tercio – a scăzut la publicarea câtorva povestiri din când în când, ici și colo. În timp ce povestirile recente au tendința de a oscila în calitate și reșapează și reciclează o mare parte din același motive și teme, câteva din eforturile lor anterioare merită cu siguranță o analiză amănunțită. Proza acestor autori poate fi citite online pe site-urile Fantastic Metropolis și Infinity Plus, și în antologiile bilingve publicate de Simetria, defuncta Asociația portugheză de SF&F.
La fel ca în multe țări continental-europene zăvorâte în micuțul lor univers lingvistic-cultural vernacular și provincial, publicarea unei producțiuni locale într-o întâmplătoare antologie americană de proză SF europeană (apropos ! respectiva antologie a fost întâmpinată cu ricanări superior-disprețuitoare din partea AngloSFerei, care au reproșat cuplului Morrow necunoașterea vreunei limbi continental-europene, adevărata selecție făcându-se de niște traducători anglo-saxoni sau locali care au decis ce texte să traducă în englezește și pe care le-au recomandat antologatorilor americani ca fiind cele mai bune din întregi producții naționale ! Iar antologia trebuia să se fi numit mai degrabă, „The European Translators’ Hall of Fame” !) – a echivalat cu acordarea Premiului Nobel pentru literatură unor mărunți scribi euro-continentali specializați în maculatura de consum. Așa că și noi portughezii suntem prezenți în antologia „The SFWA European Hall of Fame: Sixteen Contemporary Masterpieces of Science Fiction from the Continent1” (2007 – Tom Doherty Associates ; 2008 – Tor Books) a soților James și Kathryn Morrow, cu textul lui João Barreiros, „A Night on the Edge of the Empire”.
Carevasazică am intrat în rândul lumii, suntem legitimați pe piața nord-americană ! Existăm, suntem citiți și ceruți la export2 ! Ha, ha, ha ! De aici și mitologia urbană a nominalizării la Premiile Hugo a unora din textele din această antologie ! Niciunul dintre aceste texte n-a fost nominalizat vreodată la vreun premiu nord-american.
Până de curând, „horror-ul” și „dark fantasy-ul”, de asemenea importuri subculturale din AngloSferă, s-au descurcat chiar mai rău decât SF-ul. Cărțile în traducere portugheză au fost puține, iar orice texte portugheze apărute fie patișează filmele proaste de la Hollywood, fie pe Lovecraft, ceea ce nu e deloc greu având în vedere oribila proză a autistului și rasistului acromegalic.
Soarta fantasticului terifiant-morbid portughez pare a se fi schimbat datorită talentului lui David Soares, care a progresat de la câteva culegeri de calitate inegală la începutul carierei sale la câteva romane intense și inteligente, bine documenate și având uneori și un caracter epic. David Soares scrie cu o viziune clară în minte, nu e deloc timid în experimentare și dorește să-și exploreze potențialul neexploatat. În ceea ce privește tinerele talente merge, este un prozator de urmărit în continuare – din păcate, singurul. Apropo, am neglijat să-l menționez pe Mário de Carvalho, vă rog deci să luați în considerare opera sa.
Susțin în orice moment și-i aplaud pe relevanții scriitori de fantastic de pe scena literară portugheză: Luís Filipe Silva (un mare scriitor, „Steak barbar” este una dintre povestirile mele favorite), João Barreiros, Antonio de Macedo, Rogério Ribeiro, Jorge Candeias, Pedro Ventura (pentru mine, cel mai bun scriitor de fantastic din Portugalia), David Soares, Luís Rodrigues… Ei sunt sufletul universului fantastic în Portugalia.
De asemenea, îi aplaud pe cititorilor care accesează și citesc conținutul site-ului Correiodofantastico.wordpress.com, toți sunt mari cititori de SF și fantasy. Ei au făcut Correio do fantastico să fie ceea ce este astăzi.
În domeniul literaturii fantasy, Rogério Ribeiro a editat fanzinul „Dragão Quântico” (Dragonul cuantic) și patru numere ale revistei „BANG!”, a scris povestiri și articole, a tradus, este membru fondator și președinte al Asociației Épica – Associação Portuguesa do Fantástico nas Artes (Asociația portugheză a fantasticului în arte), a fondat și organizează diverse evenimente SF&F, în special „Conversas Imaginárias” (Conversații imaginare) și „Fórum Fantástico” (Forumul Fantastic). Printre aventurile sale mai recente se numără lansarea Antologiei SF Fantasporto 2012, cu ediții simultane în Portugalia și Brazilia și coordonarea lunarului Club de lectură al fantasticului din Lisabona. Într-o realitate paralelă, de care probabil consideră dificil să se separe, are o diplomă în biologie și un doctorat în științele vieții, și excelează în cercetare științifică în biomedicină. Oricum, Rogério Ribeiro poate fi găsit de obicei cu nasul într-o carte, cu iPod-ul pe urechi și cu mintea într-o altă dimensiune.
În ceea ce mă privește, sunt dispus să lupt pentru un „Viitor Fantastic”, am lansat o nouă revistă, „Dagon !”, și antologia de fantastic portughez, „Vollüspa”. Și mai ales, sunt deschis oricărui plan de promovare a literaturii fantastice portugheze. Sunt un nimeni pe scena fantasticului mondial, dar lupt pentru viitorul nostru cu pasiune și o inimă curată.
Sper că revista „Bang!” va găsi mijloace pentru a rămâne în viață (ar fi minunat dacă ar reveni la buna și vechea hârtie), această publicație chiar este bună. Știu că Forúm Fantástico va fi mai mare și mai relevant pe an ce trece. Și sper sincer ca Asociația Épica să fie din nou pe picioare, a fost unul dintre zilnicele mele spații de lectură.
Cred în viitorul literaturii fantastice, și mai ales cred că Portugalia va juca un rol relevant !
Pentru mai multe informații, vă recomand să accesați site-ul Bibliowiki (Bibliowiki da literatura fantástica em português), un ghid de referință pentru întregul SF /F/H lusofon, administrat de Jorge Candeias.
Notă:
1„The SFWA European Hall of Fame: Sixteen Contemporary Masterpieces of Science Fiction from the Continent” (2007), antologatori James și Kathryn Morrow, ediția 2007 – Tom Doherty Associates ; ediția 2008 – Tor Books.
Introduction: Extrapolations of Things Past, A Barbarously Brief Account of European Science Fiction from Micromegas to Microchips by James Morrow,
„Separations” by Jean-Claude Dunyach; translated from the French by Sheryl Curtis
„A Birch Tree, A White Fox” by Elena Arsenieva; translated from the Russian by Michael M. Naydan and Slava I. Yastremski
„Sepultura” by Valerio Evangelisti; translated from the Italian by Sergio D. Altieri
„The Fourth Day to Eternity” by Ondrej Neff; translated from the Czech by Jeffrey Brown
„Baby Doll” by Johanna Sinisalo; translated from the Finnish by David Hackston
„Yoo Retoont, Sneogg. Ay Noo.” by Marek S. Huberath; translated from the Polish by Michael Kandel
„The Day We Went Through the Transition” by Ricard De La Casa & Pedro Jorge Romero; translated from the Spanish by Yolanda Molina-Gavilan and James Stevens-Arce
„Athos Emfovos in the Temple of Sound” by Panagiotis Koustas; translated from the Greek by Mary and Gary Mitchell
„Some Earthlings’ Adventures on Outrerria” by Lucian Merișca; Translated from the Romanian by Cezar Ionescu
„Destiny, Inc.” by Sergei Lukyanenko; translated from the Russian by MichaelM. Naydan and Slava I. Yastremski
„Wonders of the Universe” by Andreas Eschbach; translated from the German by Doryl Jensen
„A Night on the Edge of the Empire” by Joao Barreiros; translated from the Portuguese by Luis Rodrigues
„Transfusion” by Joelle Wintrebert; translated from the French by Tom Clegg
„Verstummte Musik” by W. J. Maryson; translated from the Dutch by Lia Belt
„Between the Lines” by Jose Antonio Cotrina; translated from the Spanish by James Stevens-Arce
„A Blue and Cloudless Sky” by Bernhard Ribbeck; translated from the Danish by Niels Dalgaard
About the Translators, About the Editors, Select Bibliography, Story Copyrights
2 Antologii portugheze de SF bilingve (engleză/portugheză) :
Antologia bilingvă de SF de „A Viagem”, Simetria FC & F, 2000, 320 de pagini ; antolog. Silvana Moreira și António de Macedo.
Daniel Tércio, Gerson Lodi-Ribeiro, Manuel de Seabra, Maria de Menezes, Carla Cristina Pereira, Luís Richheimer de Sequeira, José Xavier Ezequiel, David Alan Prescott, Hindemberg Alves da Frota, Silvana de Menezes, Ricardo Madeira
Antologia bilingvă de SF „Pecar a Sete”, Simetria FC & F, 1999, 326 de pagini
António de Macedo, Carla Cristina Pereira, Daniel Tércio, David Allan Prescott, Gerson Lodi-Ribeiro, João Barreiros, Jorge dos Santos, Luís M. Sequeira, Norman Spinrad, Ricardo Madeira, Silvana Moreira
Antologia bilingvă de SF „Fronteiras”, Simetria FC & F, 1998, 396 de pagini
Teresa Sousa de Almeida, Maria de Menezes, Gerson Lodi-Ribeiro, Roberto de Sousa Causo, Gwyneth Jones, António de Macedo, Stephen Baxter, João Tiago, David Alan Prescott, Daniel Tércio
Antologia bilingvă de SF „Efeitos Secundários”, Simetria FC & F, 1997, 280 de pagini ; ant. Maria Augusta și António de Macedo.
Luís Filipe Silva, Maria de Menezes, António de Macedo, David Alan Prescott, José Xavier Ezequiel, João Barreiros, Joe Haldeman, Gerson Lodi-Ribeiro, Helena Coelho
Antologia bilingvă de SF „Non-Events on the Edge of the Empire/Inconsequencias na Periferia do Imperio”, coordonator Andre Vilares Morgado, editată de Cascais Camara Municipal, 1996
Sumar :
„Terminus Peripherion” – Antonio de Macedo (aka „Terminus Peripheron”)
„Jihad! Jihad!” – short story by Maria de Menezes (aka „Jihad! Jihad!” 1996 )
„One End” – Daniel Tercio (aka „Um fim-de-semana de leituras ao serviço de Procyon” )
„A Night on the Edge of Empire” – Joao Barreiros (aka „Uma Noite na Periferia do Império”) (trad. Luis Rodrigues)
„Still Memories” – Luis Filipe Silva (aka „A Recordação Imóvel”, 1996 ) (în trad. autorului)
„The ENT Clinic” – David Alan Prescott (aka „Clínica de Otorrinolaringologia”)
„The Hazards of War” – Jose Manuel Morais (aka „Os Azares da Guerra”)
http://www-old.simetria.org/edicoes_main.html#book2
The Dedalus book of Portuguese Fantasy, coordonatori Eugénio Lisboa & Helder Macedo ; traducător Margaret Jull Costa (ilustrația copertei de Jorge Carizo do Carmo), 1995, Dedalus (Marea Britanie), Hippocrene (S.U.A.).
Sumar :
„The desecrated church” – Manuel Pinheiro Chagas
„The cannibals” – Álvaro do Carvalhal
„The hanged man” – Eca de Queiroz
„Mephistopheles and Margarita” – Fialho de Almeida
„Blood lust” – Manuel Teixeira-Gomes
„The fountain man” – António Patrício
„Mystery” – Mário de Sá-Carneiro
„Myself the other” – Mário de Sá-Carneiro
„The turtle” – José de Almada Negreiros
„Our Lord of All Seafarers” – José Maria Ferreira de Castro
„The road” – José Régio
„The stain” – José Rodrigues Miguéis
„The haunted house” – Domingos Monteiro
„The road that leads nowhere” – Domingos Monteiro
„The lozenge and the snake” – Mário-Henrique Leiria
„The boy and the box” – Mário-Henrique Leiria
„Not everything is history” – David Mourão-Ferreira
