Câte exemplare sunt necesare pentru un bestseller ? Ce trebuie să facă un autor pentru ca romanul să fie acceptat de o editură? Cum funcționează o revistă SF? Unii dintre noi suntem preocupați de asemenea întrebări, dar, probabil, rareori ne dăm seama cât de mult pot varia răspunsurile în funcție de piețele editoriale naționale.
În vara anului 2014 m-am întâlnit cu Neil Clarke, editorul revistei SF americane „Clarkesworld” în cadrul Worldcon-ului de la Londra și am vorbit despre ficțiunea speculativă și „fantastika” pe piețele anglo-americană și cehă, identificând diferențe uneori neașteptate, așa că am avut ideea de a detalia funcționarea SF-ului ceh.
Dar înainte de a citi mai departe, aveți grijă: Aceasta este o poveste despre zombii.
Parcurgând statisticile editoriale și vorbind cu oameni din industria cărții din Cehia, poți cu ușurință ajunge la ideea că segmentul SF-ului ceh este doar un castel de cărți de joc, splendid desigur, dar fragil și în mod constant în pragul prăbușirii. Dar, în ciuda tuturor crizelor financiare, a schimbării TVA-ului și a pretinsei scăderi a numărului de cititori, SF-ul ceh refuză să se prăbușească, drept pentru care cei mai mulți dintre noi, autori și fani SF cehi, suntem veșnic recunoscători. Este SF-ul ceh într-adevăr atât de fragil precum pare? Cum diferă de piața SF-ului anglofon și care să fie perspectivele utile dintr-o direcție sau alta ?
SF-ul ceh are o istorie bogată, de la Jakub Arbes și Svatopluk Čech la J.M. Troska, Karel Čapek sau Josef Nesvadba până la numeroșii autori moderni. Cu toate acestea, activitatea editorială a fost grav afectată de schimbările politice din secolul XX. Ocupația nazistă în timpul celui de al doilea război mondial și deceniile ulterioare ale regimului comunist au rezultat în șaizeci de ani de foarte puțină libertate de exprimare.
După 1989, piața editorială a crescut rapid. Cărți și autori interziși anterior de dictatura comunistă au văzut lumina tiparului în Cehoslovacia și la începutul anilor 90 tirajul obișnuit era de zeci de mii de exemplare. Cu toate acestea, în cazul unei astfel de mici piețe cum era Cehoslovacia înainte dedivizarea în Republica Cehă și Slovacia în 1993, cu 15 milioane de locuitori (în 2014, Republica Cehia avea 10.538.275 locuitori și o piață anuală de carte de 400 de milioane de euro), lucrurile nu puteau continua tot așa pentru mult timp. După începutul anilor 90, tirajele au coborât și s-a stabilizat mai degrabă la câteva mii de exemplare. Acum în 2015 ficțiunile sunt de obicei publicate în 1500-2000 de exemplare, deși numărul variază în mare măsură în funcție de autor, specie literară și editură.
Câte exemplare sunt necesare pentru un bestseller ? Nu există o cifră oficială; unii afirmă că de la trei mii de exemplare vândute în sus, dar cei mai mulți dintre editori sunt de acord cu cifra de zece mii. În cazul SF-ului, cinci mii de exemplare vândute constituie un bestseller.
În Cehia se publică șaptesprezece mii de titluri într-un an (și aproximativ nouăzeci la sută dintre acestea sunt noi titluri, și cam 10% din total reprezintă re-editări). Un pic sub șapte mii de titluri dintre acestea sunt ficțiuni, și aproape șapte sute de titluri anuale constituie ficțiunea speculativă1, din care ceva mai mult de 50% reprezintă titluri de fantasy, aproape 30% science fiction-ul și mai puțin de 20% horror-ul (nu are sens o defalcare în continuare în categorii de tip young adult, romance, etc.).
Cele mai multe dintre aceste 700 de titluri sunt traduceri; numărul de romane, culegeri de povestiri și antologii ale autorilor cehi fluctuează în jurul cifrei de 100 de titluri anual. Tendința de creștere a traducerilor este mai evidentă în ceea ce privește SF-ul decât în cazul întregii piețe: în general, traducerile reprezintă mai mult de o treime din toate cărțile publicate în Republica Cehă. Mai mult de jumătate din traduceri sunt din engleză, dar traducerile din germană și franceză sunt de asemenea importante numeric, urmând traducerile din alte limbi aflate departe în urma celor trei limbi internaționale.
Pentru comparație: procentul de ficțiune tradusă anual pe piața americană este de aproximativ 1% din totalul titlurilor publicate. [în toate țările anglofone, consumul de produse culturale de import este insignifiant, anglofonii nu citesc de regulă traduceri, nu văd filme străine, nu ascultă muzică străină, generic țările anglofone sunt numite „țările 3%”pentru că din totalul titlurilor publicate anual, doar 3% reprezintă traducerile, din care maxim 1% literatură străină; rezultatul este o formidabilă disproporție între consumul cultural euro-continental – în general sunt preferate produsele anglo-saxone de import – cărți, filme, muzică, jocuri video, benzi desenate, etc. – procentul de traduceri din engleză variind între 25-28% – Franța, Germania – ajungând la 80% în cazul Sloveniei – nota traducerii].
Cu numărul de titluri de carte publicate pe an per un milion de oameni, Republica Cehă, cu 1580 de titluri se află pe locul cinci în Europa, după Danemarca, Marea Britanie, Slovenia și Spania.2 Nu sună rău, nu? Dar statisticile reflectă oare cât de mult citesc oamenii ? Conform Indicelui NOP World Culture, cehii dedică lecturii în medie șapte ore și jumătate pe săptămână, Cehia fiind pe locul 6 în lume, primul loc la lectură aparținându-i Indiei cu mai mult de zece ore și jumătate de lectură pe săptămână. Aceste rezultate descriu o imagine frumoasă a Republicii Cehe din punctul de vedere al lecturii și titlurilor publicate.
Dar din păcate nu există date oficiale privind piața editorială a ficțiunii speculative în Cehia. Putem afla oare mai multe ? Din fericire, da. Pentru a afla mai multe răspunsuri, trebuie să luăm în considerare revistele tipărite de SF&F.
Avem două reviste profesioniste de ficțiune speculativă în Republica Cehă: una de SF, XB-1 (fosta revistă Ikarie) și alta de fantasy, Pevnost. Ambele sunt niște zombii destul de pline de viață.
Permiteți-mi să vă explic: „Ikarie” (Icar) a fost prima revistă SF profesionistă cehă, înființată în anul 1990. Publicarea ei a fost anulată în decembrie 2010 de către editor din cauza scăderii veniturilor din publicitate (cât de surprinzător, o revistă SF a atras mai puțină publicitate decât revistele de lifestyle !). Dar redacția revistei nu a renunțat, a găsit o tipografie independentă și fără vreo pauză a continuat publicarea revistei cu numele de XB-1 (de la titlul clasicului film ceh SF „Ikarie XB-1”/Icar XB-1), pentru că fostul editor își înregistrase ca marcă comercială denumirea de „Ikarie”.
În mod similar, publicarea revistei Pevnost s-a întrerupt în ianuarie 2013 din cauza problemelor financiare, dar publicația a fost reînviată două luni mai târziu, datorită unui investitor iubitor de risc și de ficțiune speculativă. Revista Pevnost a fost salvată. Deocamdată.
Apoi, din nou, în iunie 2013, XB-1 a anunțat închiderea dar un pic mai târziu, în aceeași lună, un alt investitor a intervenit și a salvat din nou revista.
Pevnost și XB-1 au fost înviate de fani care consideră că aceste reviste reprezintă ceva bun și valoros și de neînlocuit pentru cititori și ambele ar putea prospera în cazul unor decizii financiare înțelepte, unui marketing și PR inteligente. Până acum, sunt populare și cât de cât stabile financiar.
Tirajele acestor reviste și numărul de exemplare vândute lunar ar putea să ne spună mai multe despre numărul de cititori SF din Cehia și Slovacia; din păcate, nici una dintre aceste reviste nu dezvăluie asemenea informații. Estimarea este undeva între 5.000 și 8.000 de exemplare vândute în fiecare lună, Pevnost (mai mult accent asupra multimediei, filmelor, fantasy-ului și concentrată asupra segmentului young adult) probabil că vinde mai mult decât XB-1 (mai multă ficțiune, în traducere precum și texte cehești). Mare parte din vânzări o reprezintă formatul tipărit a celor două reviste.
Care este situația de pe alte piețe?
Putem să încercăm să facem o comparație cu revistele SF&F anglo-americane. Statisticile oferite de Gardner Dozois pentru anul 2013, în cea de a 31-a Antologie Year’s Best SF indică faptul că revista americană de SF, „Asimov’s” vinde lunar în jur de 23.000 de exemplare iar revista concurentă de SF, „Analog” cam tot atâtea. „Fantasy&Science Fiction” (F&SF) vinde lunar aproximativ 11.000 de exemplare. Dar piața americană este unică în ceea ce privește numărul de reviste SFF în format digital și on-line concurând cu succes publicațiile tipărite.
Se estimează că „Interzone”, faimoasa revistă SF britanică, având o tradiție îndelungată, vinde lunar aproximativ 2.000 de exemplare. Cu toate acestea, Marea Britanie are o populație de aproximativ 64 de milioane de oameni, de șase ori mai mult decât Cehia.
În esență, vânzările publicațiilor SF sunt greu comparabile, deoarece nu există nici o barieră lingvistică între Marea Britanie și S.U.A., Canada, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Ar trebui să evaluăm situația revistelor SF&F din țările cu limbi naționale, altele decât engleza. Există o mulțime de reviste europene, dar sunt mai ales e-zine care nu-și plătesc colaboratorii. Din păcate, nu am reușit să aflu numărul de exemplare vândute al revistelor tipărite, care n-au mai rămas prea multe. În cazul acelor reviste care au conturi pe rețelele sociale, le-am evalaut comunitățile lor online, de obicei, mult mai puțin active și mai mici decât acelea ale revistelor SFF din Cehia.3
Și, în măsura în care sunt eu informată, revista cehă XB-1 și cea poloneză Nowa Fantastyka sunt singurele reviste europene tipărite profesioniste (în sensul că plătesc colaborările) care publică în mod regulat traduceri ale unor povestiri străine. [Majoritatea absolută a revistelor SFF europene existente publică traduceri (există și excepții, fițuici care se autointitulează „reviste profesioniste” dar n-au bani pentru traduceri), îndeobște numai traduceri ale unor texte anglo-americane ; revista europeană de SF care publică în mod regulat cele mai multe traduceri – atenție este vorba mai ales de texte non-anglofone – este revista franceză „Galaxies” care a dedicat și dedică în mod constant numere tematice SF-urilor din Italia, Norvegia, Rusia, Ucraina, Croația, Brazilia, India, China, sau România – Cristian Mihail Teodorescu, etc. – nota traducerii]. Una dintre cele mai renumite reviste europene, „Esli” din Rusia, cu o activitate prestigioasă, și-a încetat apariția în urmă cu trei ani.
În aceste condiții, nu pot fi decât recunoscător pentru existența revistelor XB-1 și Pevnost. Avem reviste zombi și sunt reviste de care putem fi mândri. Cu toate acestea, nu sunt decât două reviste SFF. Recent, li s-a alăturat e-revista slovacă „Jupiter” (publicată neregulat), reprezentând o altă oportunitate (plătitoare !) pentru proza scurtă SF în cehă și slovacă.
Dar imaginați-vă că ați fi Ray Bradbury și scrieți săptămânal câte o povestire bună. Dacă toate aceste texte ar fi publicate și plătite, ați umple toate revistele SFF din Cehia și Slovacia de unii singuri și ați mai și contribui, de asemenea, la cele mai multe antologii SFF de pe piață – așa ceva ar fi imposibil. Dacă sunteți autori productivi de proză scurtă, fie publicați des culegeri de povestiri fie vă oferiți textele online, dar în acest ultim caz, nu vă puteți aștepta să faceți vreun ban.
Când am scris despre revistele online SFF anglo-americane pentru site-ul revistei XB-1, unii au întrebat în comentariile lor de ce nu există o revistă SFF profesionist online în Republica Cehă. Cu siguranță că ar fi un lucru bun ! Cu siguranță ar fi. Din păcate, e la limita imposibilului. Chiar și cu un procent similar de cititori plătitori așa cum are de exemplu revista americană „Clarkesworld”, o revista online într-o astfel de piață mică cum este Cehia, ar fi extrem de norocoasă dacă ar reuși măcar să-și amortizeze cheltuielile. E un risc pe care nimeni nu este dispus acum să și-l asume cu toate că lucrurile se pot schimba în viitor, în cazul în care habitudinile cititorilor se vor schimba în mod semnificativ în ceea ce privește susținerea proiectelor lor preferate, chiar dacă fanii vor putea avea acces în mod gratuit la conținut.
Cu toate acestea, eu cred că vreo revistă SFF online profesionistă (plătitoare) ar putea cu greu exista în zilele noastre pe piața ceha, așa ceva nu se aplică e-cărților sau revistelor în format difital. E-cărțile reprezintă în prezent mai puțin de 2% din vânzările de pe piața cehească de carte, dar impactul lor este în creștere mai mare în fiecare an, și am menționat deja revista slovacă „Jupiter”. Mai mult, cei 2% se aplică la piața de carte ca întreg. În segmentul publicării de ficțiune speculativă din Cehia, procentul se apropie de 20%. E-cărțile sunt cu siguranță o strategie viabilă pentru editori și mulți dintre cei care le-au refuzat în urmă cu doar câțiva ani sunt acum fericiți să le publice și le-ar fi mult mai greu fără ele.
Dar să ne întoarcem la autori. Procesul prin care ajungi să ai o povestire SFF sau roman SFF acceptate de vreo editură și publicate nu este cu mult diferit de restul ; doar partea dinainte diferă.
Pentru început, uitați de vrăjeli anglo-saxone precum „agentul literar”. Ne referim la piețe editoriale mici, unde doar o mână de autori reușesc să trăiască din scris, asta doar dacă nu au un stil de viață prea costisitor. Agenții literari sunt o raritate în Europa de Est. Este treaba autorilor să-și prezinte munca editorilor. Din păcate, cei mai mulți nu prea știu cum să o facă. Editorii primesc nenumărate e-mailuri de la autori care le trimit fragmente de proză; adevărate saga debordând de fonturi Comic Sans, și romane-fluviu, total în afara domeniului lor de publicare.
Un autor rezonabil își dă seama pe cont propriu că un manuscris trebuie să fie complet, într-un format simplu, ușor de citit și având în mod ideal un rezumat, și neapărat însoțit de o concisă scrisoare de intenție. Dar există modalități care sunt de folos atât autorilor cât și editorilor în același timp, mai ales prin respectarea regulilor privind depunerea manuscriselor. Majoritatea editorilor cehi nu au asemenea reguli. De obicei, lipsește orice informație privind depunerea manuscriselor (sau măcar o lămurire dacă editorul este dispus să evalueze manuscrisele nesolicitate) pe marea majoritatea site-urilor editurilor din Cehia și Slovacia. Rezultatul nu este doar un potop de întrebări care mai de care mai caraghioase dar și incertitudine din partea autorului. Lipsa unor asemenea informații face lucrurile mai complicate pentru ambele părți, dar din anumite motive misterioase, nu se schimbă nimic niciodată.
De ce nu se schimbă, vă întrebați ? Răspunsul este din nou același : „piața mică”, o piață editorială care se așteaptă ca autorii să înceapă mai întâi să-și facă apariția la concursurile literare, apoi să reușească să publice măcar câteva povestiri în antologii și de-abia apoi să înceapă să trimită manuscrise pe la reviste sau să se apuce să scrie un roman. Odată ce sunteți curioși să aflați care sunt rezultatele unor asemenea concursuri literare și vă veți apuca să citiți diverse antologii și reviste, veți începe să observați niște nume și dacă ficțiunea lor vă place, fie le solicitați noi povestiri, fie începeți să le citiți manuscrisele dacă debutanții v-au trimis ceva. În afară de concursuri, de obicei antologatorii solicită texte noi. Uneori, regulile de publicare se răspândesc prin viu grai.
Într-o astfel de comunitate mică și compactă precum cea a fandomului SFF ceh, fără îndoială, asemenea reguli funcționează, dar status quo-ul face dificilă apariția unor noi autori dacă aceștia nu participă la concursurile de povestiri. Pe de altă parte, concursurile nu percep nici un comision de participare, cu o singură și recentă excepție. Dar de asemenea, organizatorii concursurilor de povestiri nu plătesc autorilor câștigători, spre deosebire de reviste.
Să pătrunzi pe piața editorială cu texte plătite este dificil indiferent de cât de bun autor ai fi, o diferență semnificativă față de piața anglo-americană, unde nimic nu te împiedică să trimiți imediat manuscrise la cele mai bune reviste, iar rezultatul este pe măsura calității ficțiunii și depinde doar de un pic de noroc. Pentru toți autorii non-anglofoni de SFF inclusiv cei din Cehia, sunt condiții clare și optime pentru a încerca să publice în străinătate.
Deci, ce putem înțelede despre piața editorială cehă din toate astea ? Numărul de cărți publicate de ficțiune speculativă, revistele SFF și numărul de exemplare vândute în S.U.A. și Marea Britanie, în comparație cu Cehia, pare aproape ireal. O fi fandomul ceh puternic și activ, dar „peripețiile” prin care trec revistele și unele edituri demonstrează că situația actuală este fragilă. Am avut în cea mai mare parte finaluri fericite până acum, dar se pot repeta la nesfârșit ? Creșterea numărului de e-cărți publicate și popularitatea audio-cărților reprezintă un semn că piața editorială tradițională din Cehia se schimbă, deși mai târziu și mai lent decât piața anglo-americană. Pe de altă parte, nu ne putem aștepta la reproducerea tuturor tendințelor pieței americane din cauza dimensiunii reduse a pieței noastre, o parte din recentele schimbări fiind aproape imposibile.
Ficțiunea speculativă cehă are de toate, de la saga ambițioase și serii de romane de aventuri, opere spațiale, high fantasy, hard SF, thrilere SF, sau epopei militariste precum și nenumărate alte subgenuri. Poate doar weird-ul și slipstream-ul nu par să se vândă foarte bine pe piața Cehiei, o piața mică dar încă înfloritoare, oricum peste așteptări, 400 de milioane de euro anual, a doua piață din estul Uniunii Europene după Polonia (1,02 miliarde de euro) deși este una mai degrabă izolată; suntem submersați de un tsunami de traduceri, mai ales din limba engleză, dar foarte puține texte SF cehești se exportă. Câteva povestiri au fost traduse și publicate în engleză, alte câteva, inclusiv romane, au fost traduse și publicate în poloneză.
Datorită lui Jaroslav Olša, Jr., fostul ambasador ceh în Coreea de Sud (în prezent ambasador în Republica Filipine), câteva texte SF cehești au fost traduse de asemenea în coreeană. Clasicii precum Karel Čapek, Jaroslav Weiss și Josef Nevadba au fost publicați în multe limbi, dar cu toate acestea, textele SFF moderne cehești rareori sunt traduse. Datorită incertitudinilor cu privire la șansele vînzării unor traduceri și costurilor aferente, riscul este considerat prea mare de majoritatea editurilor din Europa și nu numai.
Nu îndrăznesc să fac vreo predicție în ceea ce privește actuala situație editorială a SFF-ului european, dacă și cum și când s-ar putea schimba ceva, dar cunosc mai mulți autori care iau în considerare scrisul în limba engleză sau încearcă să găsească o soluție în ceea ce privește traducerea textelor lor.
O altă întrebare este dacă trecerea la scrisul în engleză este doar ceva benefic pentru un autor sau dacă exprimarea ca autor într-o limbă străină te înstrăinează de limba și cultura ta.
Vilma Kadlečková, o bine cunoscută scriitoare cehă de SF&F (una dintre povestirile ei fiind tradusă și publicată în revista americană Fantasy&Science Fiction în 1997, cu titlul „Longing for Blood”) afirmă că în ciuda experiența ei ca traducător din engleză în cehă, ea nu vrea să scrie în engleză, deoarece ficțiunea ei este mai bogată și mai nuanțată atunci când scrie în limba ei maternă, limba cehă. Asta e cu siguranță adevărat pentru majoritatea autorilor. Este oare scrisul într-o limbă străină mai restrictiv asupra stilului și imaginației unui autor ?
Aș spune că nu există un răspuns definitiv. În opinia mea, scrisul în orice limbă depinde de autorul individual, de capacitatea lui narativă și de poveștile pe care le scrie. Să vedem ce va fi atunci când vom avea un eșantion suficient de mare pentru a evalua situația…
Viitorul pare mai nesigur ca niciodată, dar, de asemenea, cred că este și promițător și posibil plin de aventuri. Dacă experiența mea în ceea ce privește publicarea în Cehia și în străinătate m-a învățat ceva până acum, este că viitorul este în mare măsură imprevizibil. Să facem o plimbare în viitor și să vedem. Și în timp ce încă ne aflăm în pragul viitoarelor evenimente să încercăm să ne folosim de înțelepciune, de încredere și de luciditate.
Link-uri utile:
Europa SF (în limba engleză) – o inițiativă a Societății Române de Science Fiction și Fantasy
Revista de science fiction XB-1 (în limba cehă)
Revista de fantasy Pevnost/Fortăreața (în limba cehă)
Academia Cehă de Science Fiction, Fantasy & Horror, sintezele anuale (în limba cehă)
Note :
- Pentru o comparație : Potrivit revistei americane Locus, numărul de cărți în limba engleză publicate în 2013 în domeniul SF&F a fost cam de 2600 de titluri (în cea de a 31-a Antologie Year’s Best SF a lui Gardner Dozois).
- http://jakubmarian.com/number-of-books-published-per-year-per-capita-by-country-in-europe/
- Facebook : sunt 2000 de fani ai revistei „XB-1”, și mai mult de 3000 ai revistei „Pevnost”.
Titlul original : „Small Markets, Big Wonders”, în revista americană „Clarkesworld”
http://clarkesworldmagazine.com/novakova_04_15/
Traducere de Cristian Tamaș.
Textul a fost tradus și publicat cu permisiunea autoarei și a domnului Neil Clarke, editorul revistei americane „Clarkesworld”. Le mulțumim.
Nota traducerii :
Piața editorială anglofonă mondială (S.U.A., Marea Britanie, Canada, Australia, Africa de Sud, Noua Zeelandă) are anual vânzări de 36,13 miliarde de euro (S.U.A. : 27, 40 miliarde de euro ; Marea Britanie: 4,6 miliarde euro; Canada : 2, 10 miliarde de euro; Australia :1, 37 miliarde de euro; Africa de Sud: 0, 46 miliarde de euro; Noua Zeelandă : 0, 20 miliarde de euro).
Este o piață închisă titlurilor publicate în alte limbi decât engleza. Doar 3% din totalul titlurilor publicate anual în AngloSFeră reprezintă traduceri și doar 1% reprezintă ficțiune !
Fără Marea Britanie (4,6 miliarde euro), piața mondială anglofonă cifrează doar 31,53 miliarde de euro.
Pentru comparație, piața editorială totală a Europei (38 de țări) însumează anual 34,93 miliarde de euro anual.
(Germania : 10 miliarde euro; Marea Britanie: 4,6 miliarde euro; Franța: 4,4 miliarde euro; Italia: 3,11 miliarde euro; Spania: 2,70 miliarde euro; Turcia : 1,75 miliarde de euro; Rusia : 1,58 miliarde euro; Olanda : 1,43 miliarde de euro; Polonia : 1,02 miliarde de euro; Elveția : 0,82 miliarde de euro;Suedia : 0,78 miliarde de euro; Austria : 0,76 miliarde de euro; Norvegia : 0,74 miliarde de euro; Cehia : 0,33 miliarde de euro; Finlanda : 0,25 miliarde de euro; Danemarca : 0,24 miliarde de euro; Ungaria : 0,140 miliarde de euro; Ucraina : 0, 108 miliarde de euro; Slovenia : 0, 100 miliarde de euro; România : 0, 060 miliarde de euro; Georgia : 0, 018 miliarde de euro). Piața europeană este scindată în 38 de piețe mai mici, un numitor comun fiind cărțile publicate în englezește și importate peste tot în Europa, urmate de cărți în franțuzește și în nemțeste.
http://www.internationalpublishers.org/images/reports/2014/IPA-annual-report-2014.pdf
