de Cornel Mărginean | 2017, Numărul 17 - Februarie, Știință
5. Codurile liniare de ordine mari Se denumesc aceste coduri ca fiind mari, pentru câteva atribute, oarecum opuse, pe care le posedă în raport cu cele elementare : – Permit (impun) o dezvoltare nelimitată, prin faptul că ,,n” poate fi oricât de mare. –...
de Cornel Mărginean | 2016, Numărul 16 – Martie, Știință
7. Codul liniar O mulţime se comportă în aşa fel, încât să rămână definitiv o mulţime. 7.1. Întemeierea unui cod liniar Oricât de multe exemplare se tipăresc, o carte se scrie pentru un singur om sau pentru nimeni. Probabilistic, doar cel mult unui singur om i se...
de Cornel Mărginean | 2015, Numărul 15 – Octombrie, Știință
5.3. Pipăitul Realităţii Ne-am bucura sau ne-am întrista? Dacă am vedea după zidul ce ne înconjoară. I. Redau mai jos un fragment dintr-un dialog despre Realitate, purtat cu profesorul Gorun Manolescu: Gorun M. : Omul încearcă să introducă ordinea în Realitate. Şi...
de Cornel Mărginean | 2015, Numărul 14 – Iunie, Știință
4.3. Durabilitate, om şi Natură Când ceea ce ne place acum, nu o să ne mai placă, iar ceea ce nu ne place acum, o să ne placă, atunci toate vor dura. Cele trei principii descrise până acum, cel al suficienţei, cel al simplităţii si cel al lipsei spaţiului de...
de Cornel Mărginean | 2014, Numărul 13 – Decembrie, Știință
3.4. Alcătuiri fără opţiuni E trist să aflu că eu sunt format din mine, asta mă face să nu mai fiu sigur că sunt. Elementele materiale Tabloul periodic al elementelor este de fapt tabloul vieţii noastre. Este chiar interesant, ca fiecare om, ce consideră că ştie...
de Cornel Mărginean | 2014, Numărul 12 - Octombrie, Știință
3. Ştiinţe admirate Te poţi supune ştiinţelor doar dacă te supui mai întâi Naturii. 3.1. Termodinamica şi opţiunile despre limita înţelegerii Fiecare dintre oameni este doar un grăunte mic, aproape invizibil, de căldură luată împreună. Omul nu poate privi spre...
de Cornel Mărginean | 2014, Numărul 11 - Iulie, Știință
2.3. Mecanică sau mărimi fizice? O idee începe să fie înţeleasă atunci când înţelesul i se schimbă. Mijind ochii, sub forma unui exerciţiu, putem privi din ce în ce mai aproape mărimile mecanicii, până la vedem mai puţin consistente, ascunse de noi în siguranţa...
de Cornel Mărginean | 2014, Numărul 10 - Martie, Știință
2. Percepţia privirii Din puterile lor, oamenii de ştiinţă îşi folosesc o parte din zece, să găsească şi să înţeleagă. Celelalte nouă părţi le folosesc pentru a-i convinge pe ceilalţi. 2.1. Drumul dintre mister şi fizică În înţeles nu există un capăt, există doar un...
de Cornel Mărginean | 2013, Numărul 9 - Decembrie, Știință
1.6. Gândirea funcţiei matematice De ce îi place omului armonia ? Pentru că nu o are, ci doar o visează. I. Se pune în continuare în discuţie noţiunea de funcţie, ca şi al doilea element de bază al matematicii, dar şi al gândirii în general. Este necesar acest lucru,...
de Cornel Mărginean | 2013, Numărul 8 - Noiembrie, Știință
1.3. Un atac la ecuaţie Lumea este o sumă nesfârşită de identităţi, în care nici o identitate nu poate fi egală cu o alta. Lui Ian Stewart Într-un eseu publicat pe www.agonia.ro, dar şi în revista Noema, editată de Comitetul Român de Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi...
de Cornel Mărginean | 2013, Numărul 7 - Octombrie, Știință
1.2. Sociologie şi proprietăţi ale operaţiilor matematice Motto: Pentru a avea un ogor, oricât de mare, îmi trebuie, mai întâi de toate, un bob. Acest capitol continuă ideile celui precedent, privind spre proprietăţile operaţiilor matematice, considerate ca şi drumuri...
de Cornel Mărginean | 2013, Numărul 6 - Septembrie, Știință
Originile energiei – Trei întrebări despre energie Introducere Orice om are o sensibilitate, corespunzător nevoilor lui de gândire, pentru marile întrebări: Ce este informaţia? Ce este spaţiul? Ce este timpul? Ce este energia? Ce este substanţa? Ce este...
