Italia este o țară satelit, influența noastră culturală – odinioară foarte puternică și omniprezentă – este într-o scădere dramatică… Fanii şi cititorii italieni de SF îmbătrânesc și nu sunt înlocuiţi de alţii
Francesco Verso
Cristian Tamaş: Francesco, îţi mulţumesc pentru acceptarea acestui interviu!
Francesco Verso: Plăcerea este de partea mea, Cristian! Bine v-am găsit, dragi cititori ai Revistei SRSFF!
Cristian Tamaş: Cum ai descrie ultimii 20-25 de ani ai SF&F-ului italian?
Francesco Verso: Este o sarcină dificilă să creezi o panoramă a 25 ani în doar câteva cuvinte. Să spunem că – doar cu o ușoară întârziere în ceea ce privește piața anglofonă – am văzut toate tendințele majore ale domeniului imaginarului apărând în Italia, de la post-cyberpunk la post-apocaliptic, inclusiv o hibridare progresivă cu alte genuri ca „hard-boiled fiction”-ul, fantasy-ul urban, thrillerul și în ultimul timp chiar noul weird și steampunk-ul. Hard SF-ul și opera spaţială au fost foarte populare în Italia, dar nu şi pentru generațiile actuale de cititori, iar aceste tematici îşi găsesc mai dificil spațiu în romanele de acum, în favoarea ucroniilor, distopiilor și chiar a romanţurilor supranaturale.
Cristian Tamaş: Este Valerio Evangelisti principalul scriitor italian de SF&F al ultimelor decenii? („Valerio Evangelisti este, probabil, singurul scriitor italian de science fiction care a obţinut statutul de profesionist și recunoașterea, cel puțin din punct de vedere al interesului din partea editorilor. Succesul său a pus în mișcare un fel de nesperată renaștere în timpul anilor 90, conducând la o proliferare a romanelor și antologiilor autorilor italieni, unele publicate chiar de edituri de renume”. – Domenico Gallo, „Science fiction-ul italian din 1952 până în prezent”)
Francesco Verso: Cu siguranță, Evangelisti a fost important în SF-ul italian în urmă cu nişte ani, dar a migrat spre o ficțiune mai politizată și mai istoricizată. Încă este considerat ca fiind unul dintre foarte puținii scriitori de gen care au reușit să prindă din mers trenul mainstreamului, având acelaşi succes.
Cristian Tamaş: Ce alţi scriitori italieni de SF & F poţi numi și care sunt operele lor?
Francesco Verso: Aș spune Paolo Aresi și romanele sale de explorare spațială (space exploration novels), Lanfranco Fabriani şi călătoriile sale în timp (time-travel themes), de asemenea, o nouă generație de scriitori, cum ar fi Dario Tonani (Dario Tonani),care a vândut seria sa steampunk „Mondo9” în S.U.A. și Japonia, Giovanni De Matteo (Giovanni De Matteo) care scris atât „hard-boiled future noir” cât şi extrapolări tehnologice post-umane în decoruri sumbre și distopice, și de asemenea, Clelia Farris (Clelia Farris) care mi se pare deosebit de interesantă, având o excelentă tehnică narativă și un original punct de vedere – lumile ei alternative – versiuni contorsionate şi în răspăr ale Vietnamului şi Egiptului.
Cristian Tamaş: Este cunoscut SF&F-ul italian în Europa și în lume?
Francesco Verso: Mă tem că nu. Traducerile în englezeşte reprezintă o investiţie și de asemenea, piața internațională nu este atât de deschisă pentru autori neanglofoni, exact din aproximativ același motiv. Italia este o piață foarte mică pentru SF&F iar puterea concurenței produselor anglofone este zdrobitoare pentru italieni.
Cristian Tamaş: Care sunt temele, obsesiile, preocupările, tendințele SF&F-ului italian?
Francesco Verso: Multe naraţiuni de gen au tendința de a mixa idei SF cu thrillere sau intrigi tip „hard boiled”. Am constatat această tendință de câțiva ani încoace. În ultimul timp există un accent tot mai marcat în privinţa unor decoruri steampunk, ucronice (din păcate, realitatea italiană nu este cea mai bună în acest moment) și de fantasy urban, pe măsură ce tot mai multe femei îşi scriu romanele în aceste stiluri.
Cristian Tamaş: Care este specificul italian al SFF-ului?
Francesco Verso: Eu personal, nu văd nici un aspect specific în SF-ul sau F-ul italian, pot spune doar că suntem mult mai înclinaţi să scriem despre teme soft SF decât hard. Poate că acest lucru se datorează amplei tradiției noastre umaniste, care ne conferă un avantaj atunci când vorbim despre trans-umanism și post-umanism.
Cristian Tamaş: Ce le recomanzi cititorilor Revistei SRSFF şi fanilor români din cadrul SF-ului italian?
Francesco Verso: Dacă înţelegeţi italiana, există două colecţii, una a editurii Delos Books și cealaltă de la Mondadori: prima se numeste „Odissea” (Odissea”) iar cea de a doua este celebra colecție „Urania” („Urania) (mai mult de 60 de ani vechime), unde puteți găsi cei mai buni autori italieni. De asemenea, puteți consulta lista romanelor cărora li s-a decernat Premiul Urania (Urania Award) care este cel mai important premiu SF din Italia.
Cristian Tamaş: Ce este „conectivismul” şi ce îşi propune?
Francesco Verso: Eu nu sunt un un membru oficial al conectivismului, l-am abordat doar ca suporter și am niște prieteni în această mișcare literară. Conectivismul este un flux interesant în SF-ul italian, fiind deosebit de activ în problematica post-umană. Încearcă să „conecteze” teorii care aparent nu au legătură, cum ar fi fizica cuantică şi misticismul, noi forme ale politicii cu speculaţii privind un posibil viitor biologic dincolo de uman.
Scopul conectivismului, prin cuvintele lui Giovanni De Matteo, unul dintre fondatorul mișcării este „de a detecta un limbaj potrivit pentru ca lumea care va să fie, filtrând prezentul din perspectiva istorică a viitorului”. Puteți accesa manifestul conectivismului aici. (here).
Cristian Tamaş: Este domeniul SF&F-ului italian (scriitori, editori, fani, cititori) în proces de imbătrânire? [Statisticile ONU: http://www.un.org/esa/population/publications/worldageing19502050/ menționează că Italia este cea de a treia cea mai îmbătrânită ţară din lume (vârsta medie a populaţiei este de 44,5 ani), după Monaco și Japonia… Italia are cel mai mare procent din Europa al cetăţenilor de peste 60 de ani din totalul populației: 24,3 %. În 2050, dacă se va păstra actuala rată de natalitate, un italian din doi va avea peste 60 de ani iar unul din șase peste 80 de ani… ] Dar nu te îngrijora, toată Europa și de fapt, întreaga specie umană este în curs de îmbătrânire accelerată şi fără precedent! J
Francesco Verso: Da, avem o mare problemă demografică în Italia și fenomenul nu este limitat doar la domeniul SF, întreaga țară uită că există o tânără generaţie și preferă să se uite la viitor cu spatele! Fanii şi cititorii îmbătrânesc și nu sunt înlocuiţi de alţii. Tinerii (cei care mai citesc cîte ceva) preferă alt tip de narațiune, filme, benzi desenate, jocuri video, încât cred că ficțiunea – atât cea mainstream cât şi cea de gen – trebuie să fie în stare de o transformare profundă şi să nu ignore alte modalități de a spune povești. De exemplu, revoluția e-book, deşi încă nu foarte populară în Italia – datorită îmbătrânirii populaţiei – este o provocare pe care industria editorială ar trebui s-o susţină, nu să practice politica struţului.
Cristian Tamaş: Crezi că „încărunţirea Europei” (greying of Europe) este ireversibilă? Ai citit „Grey Beard” de Brian Aldiss? Acest roman pare profetic în zilele noastre…
Francesco Verso: Da, Aldiss a fost profetic într-un fel – dar cu tot respectul – spre deosebire de el, cred îmbătrânirea este mult mai legată de un nivel ridicat al veniturilor, prosperitatea ucide vitalitatea (nu atât îmbătrânirea, cât longevitatea şi numărul unor bătrâni neproductivi) decât radiațiile rezultate de pe urma unor teste nucleare. Din păcate – sau poate din fericire – nu avem nevoie de o mutaţie biologică legată de vârstă. Problema pentru mine nu este îmbătrânirea în sine, un proces natural pentru orice este viu, ci senilizarea fără urmă de înțelepciune în decursul unei vieţi. Cred că toți avem nevoie de bătrâni la fel de mult cum avem nevoie de tineri. Cu toţii avem nevoie de un acord între generații dar din păcate nu constatăm decât existenţa conflictelor și invidiei între generații, bătrânii acuzându-i pe cei tineri că nu sunt în stare de nimic şi că „puştii” nu sunt pregătiţi sau nu vor să-şi asume responsabilităţile generaţiilor mai vârstnice iar tinerii acuzându-i pe „boşorogi” că şi-au lipit fundurile de scaune de prea mult timp și că n-au nici o intenţie să părăsească scena.
Cristian Tamaş: Francesco, eşti autorul romanelor „Antidoti Umani” (Antidoturi umane, 2004), „e – Doll” (2009), „Livido” (Livid, 2012), „Bloodbusters” şi „I Camminatori” (Drumeţii) şi laureat al celor mai prestigioase premii SF italiene, Urania, Premio Italia, Premio Odissea, eşti de asemenea, editor (colecţia Avatar) și traducător. Crezi că ai din această cauză un statut special în cadrul domeniul SF&F italian?
Francesco Verso: Adevărul e că s-a întâmplat să lucrez – și chiar muncesc din greu – în domeniul editorial de câțiva ani. Îmi place şi mi-a plăcut să pot integra toate aspectele legate de această industrie, deoarece mă poate învăța o mulțime de lucruri. Mai am un drum lung de parcurs, dar aşa cum se spune, „Sunt aici pentru a rămâne”…. Aşa că singurul statut câștigat până acum este cel de „artizan de ficțiune”.
Cristian Tamaş: Trei dintre textele tale („Celesti formattazioni”, „La morte în diretta di Fernando Morales” şi „e-Doll”) au fost adaptate pentru scenă. Cum explici asta?
Francesco Verso: Am fost norocos întâlnind-o – în urmă cu aproximativ doi ani – pe actriţa Katiuscia Magliarisi care pregătea un spectacol SF numit „The Milky Way”, împreună cu o altă actriță, Chiara Condrò și Simone De Filippis, interpret de theremin și păpuşar. Căutau nişte povești proaspete pentru a le adapta scenic si s-a întâmplat să facem cunoştinţă şi m-am alăturat cu entuziasm proiectului lor. The Milky Way este o sursă deschisă, modulară de spectacole SF create pe baza unor povestiri (de Fredric Brown, Robert Sheckley, Philip K. Dick și alţii) pe care le schimbăm și le adaptam în funcție de loc și de public. Până acum am dat spectacole în teatre, baruri și centre comunitare.Din ce ne-au spus spectatorii și din informaţiile mele, The Milky Way este singurul experiment de SF scenic din Italia.
Cristian Tamaş: Ai fost tradus în străinătate?
Francesco Verso: Da, nuvela mea „Two Worlds” („Two Worlds”) a fost selectată de International Speculative Fiction (International Speculative Fiction ISF ) pentru numărul 5 și ultimul meu roman „Livido” (Livid) a fost cumpărat de editura australiană Xoum (Xoum) și va fi publicat în primăvara acestui an, atât în format digital cât și în versiune tipărită.
Cristian Tamaş: Care sunt viitoarele tale proiecte literare?
Francesco Verso: Sunt pe cale de a termina cel de al doilea volum din seria „I camminatori” care este compus din două romane – „Pulldogs”, deja scris – şi „No/mad/land”, pe care am de gând să-l termin până la sfârșitul acestui an. Apoi, în următoarele luni, voi lansa o colecţie de carte electronică numită „Future Fiction” (Future Fiction), unde am de gând să public în cea mai mare parte ficțiune speculativă și sociologică. Ideea este de a prospecta autori atât din zonele anglofone cât şi neanglofone, care s-au dovedit deja a fi scriitori valoroşi în țările lor. Până acum am adunat texte de la canadianul Robert J. Sawyer (Robert J. Sawyer), de la grecul Michalis Manolios (Michalis Manolios), de la românul Cristian Mihail Teodorescu (Cristian Teodorescu) și de la americanul James Patrick Kelly. (James Patrick Kelly)
Cea de a doua misiune a colecţiei „Future Fiction” este de a găsi și de a publica texte „transmediabile”, povestiri care au potențialul de a fi reprezentat pe o scenă, de a fi publicate prin proiecte finanţate de public, transpuse în roman grafice sau interpretate şi narate în performance-uri.
Cristian Tamaş: Un italian din Canada (cu psedonimul Taramoc) afirma pe forumul SFF World: „Piața italiană a SFF-ului este foarte mică. Pot număra pe degetele de la o mână scriitorii italieni de SFF având succes (prin succes vreau să spun că pot avea un trai decent de pe urma scrisului). Asta nu înseamnă că italienii nu citesc SFF, dimpotrivă. Există o prejudecată conform căreia scriitorii italieni nu sunt în stare să scrie literar. Cea mai bună poveste pe care am auzit-o despre chestia asta se referă la americanul David Baldacci, autorul (de origine italiană) de bestsellere. Atunci când prima sa carte a fost programată pentru lansare în Italia, Baldacci a primit un telefon de la editorul italian care l-a întrebat dacă ar putea folosi un pseudonim anglo-saxon în loc de Baldacci (un ilustru şi vechi nume italienesc). Baldacci s-a uitat pe fereastră și văzut un sedan parcat peste drum. „Sigur”, a răspuns, „zi-mi David Ford”, și ăsta-i numele cu care romanele sale au fost publicate în vechea mea țară, Italia. Ce chestie, nu-i așa?” Ce părere ai?
Francesco Verso: Da, există probleme atât financiare cât și de mentalitate, Italia este o țară satelit, influența noastră culturală – odinioară foarte puternică și omniprezentă – este într-o scădere dramatică, astfel povestea n-a apărut din senin, ci reprezintă un simptom al unei degradări și decadențe generale. SFF-ul italian este un domeniu de nișă iar singura cale de ieșire din marasm pentru ficțiunea italiană de gen este să încerce şi să înceapă să se afirme pe piața cea „mare”, prin traduceri în engleză sau direct în engleză, să scape de mentalitatea provincială și să se confrunte cu marile probleme ale omenirii din viitor. Aşa ceva va lua timp, dar şansele – precum şi cititorii –
vor urma.
Cristian Tamaş: Care este opinia ta asupra „SFF-ului global”, scris în engleză pentru o audiență la nivel mondial? Aliette de Bodard, Hannu Rajaniemi scriu în engleză, de exemplu… şi nu întâmplător sunt printre cei mai bine cunoscuţi şi apreciaţi autori europeni de SFF la nivel mondial!
Francesco Verso: Nu pot decât să mă bucur că ficțiunea speculativă europeană este apreciată în întreaga lume. În Europa, am scris ficțiune încă de la începuturile civilizației și dacă science fiction-ul este considerat o chestie anglo-americană, scris în limba engleză pentru anglofoni, situația se schimbă rapid datorită rețelelor sociale, e-cărţilor, autopublicării care fac mult mai ușoară difuzarea la scară mondială a unui roman bun. Pe măsură ce barierele tradiţionale ale pieţei editoriale mondiale se prăbuşesc, se erodează şi cvasi-monopolul distribuţiei globale a marilor corporaţii media (care au înglobat demult editurile majore) şi singurul parametru este cel al calităţii și mai puţin „gusturile” cititorilor.
Munca mea merge exact în această direcție și – cred – că şi Revista SRSFF şi portalul Europa SF împărtăşesc aceleaşi obiective, doresc să putem lucra împreună și să construim o relație puternică pentru binele comun al science fiction-ului european!
Cristian Tamaş: Au vreun viitor limbile şi literaturile „vernaculare”? Vor rezista mcdonaldizării lumii?
Francesco Verso: Aceasta este într-adevăr o problemă. Pentru a ajunge la cât mai mulți cititori scriitorul trebuie să ajungă la un compromis în privinţa nuanţelor lingvistice şi aspectelor local-culturale ce nu pot fi înţelese de persoane având provenind din alt mediu socio-cultural. Adesea, jocurile de cuvinte, glumele sau referinţele ironic-sarcastice şi multe alte înţelesuri se pierd prin traducere. Poate într-o zi – spre deosebire de distopia orwelliană – nu vom vorbi toţi o singură limbă – ci inteligenţele artificiale ne vor învăţa toate limbile vorbite în viitor doar în câteva zile sau poate ne vor traduce simultan şi în timp real orice altă limbă în cea pe care o cunoaştem noi. Anumite aplicaţii IT ne conduc deja spre acea direcţie dar e ceva atât de nou încât este prea devreme să decidem dacă aşa ceva va avea succes sau va fi doar un alt rateu.
Cristian Tamaş: Te rog să transmiţi câteva cuvinte cititorilor Revistei SRSFF!
Francesco Verso: Aș vrea să vă mulțumesc tuturor pentru disponibilitate şi atenţia cu care aţi citit acest interviu și să vă invit la LonCon3 – următorul Worldcon SF – care are loc la Londra în perioada 14-18 august 2014. Acest eveniment major pentru SF-ul mondial va fi o excelentă șansă pentru noi toţi cei care iubim SF-ul să ne întâlnim, să ne cunoaştem și, să sperăm că vom putea construi o rețea SF europeană mai puternică și mai extinsă. Simt că este momentul potrivit. Mai mult decât atât, dacă știți pe cineva care a publicat deja o povestire sau chiar un roman SF și le-a tradus în engleză, vă rog să nu ezitați să mă contactați pentru o posibilă publicare ca ebook în seria Future Fiction. Mă găsiţi cu ușurință aici (www.francescoverso.com/en)
Cristian Tamaş: Mulţumesc mult, Francesco!
© Cristian Tamaș
Francesco Verso (născut în 1973 la Bologna) este scriitor de ficțiune speculativă, editor și traducător, laureat al celor mai importante premii italiene de profil, Premio Letterario Odissea și Premio Mondadori Urania. Este absolvent al Universității Roma Tre, cu o diplomă în economia mediului și s-a specializat în domeniul IT lucrînd la IBM ( Divizia PC) și Lenovo. Începând cu anul 2008 este scriitor profesionist și editor de science fiction italian (colecția Avatar, editura Kipple).
Romanul său, „Antidoti Umani” a fost finalist în 2004 la premiul Urania Mondadori. În 2009, i s-a decernat Premiul Mondadori Urania pentru romanul „e-Doll” (10.000 de exemplare vândute și în prezent în Top 100 e-carti SF pe Amazon.it). În ultimii ani a publicat povestiri cum ar fi „Flush”, „90 centi”, „Sogno di un futuro di mezza estate”, „Due Mondi” și „La morte în diretta di Fernando Morales” și cel de al treilea roman al său „Livido” (Livid), care a câștigat Premiul Odissea 2013. „Livido” este primul său roman care va fi tradus în limba engleză de editura australiană Xoum iar „BloodBusters” a atras atenția companiei cinematografice Fox Searchlight Italia & DAP ( DeAngelis Group ). Ultimul său roman „I Camminatori” are ca subiect nanotehnologia. Va lansa în curând colecția de carte electronică „Future Fiction” (Future Fiction), unde va publica „în cea mai mare parte ficțiune speculativă și sociologică. Ideea este de a prospecta autori atât din zonele anglofone cât şi neanglofone, care s-au dovedit deja a fi scriitori valoroşi în țările lor. Până acum am adunat texte de la canadianul Robert J. Sawyer (Robert J. Sawyer), de la grecul Michalis Manolios, de la românul Cristian Mihail Teodorescu (Cristian Teodorescu) și de la americanul James Patrick Kelly”.
Locuiește la Roma, împreună cu soția sa Elena și fiica sa Sofia.
http://www.francescoverso.com/en
